UE pregăteşte o taxă directă pe benzină care va fi impusa tuturor cetatenilor europeni. Instituirea ei ar trebui grăbită de reticenţa statelor membre în a finanţa crearea noilor instituţii birocratice impuse de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi justificată (cum se putea altfel!) de nevoia compensării şi diminuării emisiilor de dioxid de carbon.
Ideologia încălzirii globale – îmbrăţişată oficial de UE, în ciuda numeroaselor contestări la care au fost supuse “dovezile” aduse în sprijinul acestei ipoteze – ar putea avea, în curând, un efect asupra buzunarelor fiecărui european: UE pregăteşte o taxă directă pe benzină şi alţi combustibili a căror ardere este bănuită a încălzi atmosfera planetei.
Aceasta va fi motivaţia oficială pentru introducerea primei surse de venit pentru instituţiile UE, din bani colectaţi direct de la “supuşii” europeni, nu prin intermediul autorităţilor fiscale ale celor 27 de state membre. Bineinteles, e vorba doar de un pretext de a face rost de bani!
Presedintele Consiliului European (si nu “al Uniunii Europene” cum auzim la ziaristii “profesionisti” romani), Herman van Rompuy, a suportat, la prima sa aparitie in plenul Parlamentului European, cateva cuvinte usturatoare de la europarlamentarul britanic Nigel Farage, un personaj adesea prezent pe saitul nostru.
Liderul grupului Europa Libertatii si Democratiei, eurosceptic si militant activ pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeana, Nigel Farage l-a numit “carpa” pe inaltul oficial european si l-a comparat cu un functionar de banca, conform Radio Romania Actualitati.
“Nu intentionez sa fiu nepoliticos, dar realmente, aveti carisma unei carpe de sters podelele si semanati cu un mic functionar bancar”, a declarat Farage. “Cine sunteti dumneavoastra? Cine a votat pentru dumneavoastra? Nu auzisem niciodata vorbindu-se despre dumneavoastra, nimeni din Europa nu auzise niciodata de dumneavoastra”, a continuat Nigel Farage, facand aluzie la faptul ca van Rompuy a fost desemnat de birocrati pentru functia sa si ca este complet necunoscut publicului.
“Dar simt ca sunteti competent, capabil si periculos”, a precizat britanicul, dand ca exemplu Grecia, cu dificultatile ei financiare, care “a fost redusa la nimic mai mult decat un protectorat, de când ati preluat puterea”.
“Veniti din Belgia, care este mai degraba un non-stat”, a adaugat Farage.
Reactionand la interventia lui Nigel Farage, presedintele Parlamentului, Jerzy Buzek, a apreciat ca “astfel de atacuri personale nu sunt tolerate” in plenul Parlamentului European.
Herman van Rompuy s-a rezumat sa afirme ca a asistat la o interventie pe care o “desconsidera”, dar ca nu doreste sa intervina pe aceasta tema.
Statele sunt fără excepție exemple de risipă imensă de pe azi pe mâine. Doar naivii mai pot fi surprinși de falimentul unui stat. Singura întrebare în acestă privință este când anume are loc implozia?
Statul grec a captat atenția tuturor în acest început de an. S-a spus aproape tot. Vreau să observ doar rolul simbolic pe care îl joacă acest faliment statal (ar fi impropriu și nedrept să se numească național) în contextul devenirii supra-statului european.
Această criză nu va fi ratată de politicienii de la Bruxelles. Structurile UE se vor folosi de acest eveniment pentru a-și asuma un rol mai pronunțat și mai direct în viața popoarelor pe care le-au înglobat. Avem pe site-ul nostru un excelent studiu despre economia și politica monedei euro. Autorul său, Jörg Guido Hülsmann, face, printre altele, o analiză prescientă a consecințelor instaurării Băncii Centrale Europene și a monedei Euro. Întregul studiu (publicat inițial în anul 2000) este instructiv, dar pentru subiectul de față secțiunea 6 este foarte relevantă:
Doar 0,1% din PIB a fost creşterea economică a Zonei Euro, în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce spulberă speranţele liderilor din cele 27 de state ale Uniunii că “ceea ce a fost mai rău a trecut” în privinţa dificultăţilor economice cu care se confruntă ţările lor. Creşterea minimă (de fapt, aproape “stagnare”) a fost confirmată, vineri, de Eurostat, agenţia europeană pentru statistică şi cea mai mare autoritate în domeniu de pe continent. Procentul este mai mic chiar decât cele mai pesimiste previziuni – ale unor analişti care se aşteptau la o creştere de 0,2% – şi decât creşterea de 0,4% înregistrată în trimestrul al treilea.
În acelaşi procent de 0,1% a crescut, per ansamblu, şi întreaga economie a “celor 27″, iar potrivit Eurostat această creştere nu s-ar datora consumului intern sau investiţiilor – pe care guvernele UE au încercat să le stimuleze. Principala contribuţie la creştere ar fi avut-o uşoara “dezgheţare” a comerţului internaţional. Deşi a avut creştere, se spera ca economia germană să crească cu mai mult de 0,1%, în urma creşterii de 0,7% din trimestrul al treilea. Oficiul Federal de Statistică a notat o scădere cu 2,4% faţă de acelaşi ultim trimestru al anului 2008 şi a pus creşterea infimă pe seama exporturilor, nu pe un consum mai consistent în interiorul ţării.
În privinţa economiei italiene, veştile sunt şi mai triste. După o creştere cu 0,6% în trimestrul al treilea, a urmat o contractare de 0,2% în ultimele trei luni ale lui 2009. Dacă şi în primul trimestru din 2010 Italia va înregistra o contractarea a PIB, se va putea considera că a revenit la recesiune. Spania a rămas în recesiune şi în cel de-al patrulea trimestru. Cat priveste Grecia, situatia acestei tari e critica.
In fata numarului tot mai mare de intoxicatii severe cu asa-zisele droguri “etnobotanice” (inclusiv mai multe decese), guvernul Boc a decis, printr-o ordonanta de urgenta, interzicerea comercializarii cel putin a unui numar de astfel de droguri. Unul din motivele invocate de autoritati pentru care aceasta masura a fost tergiversata o perioada indelungata a fost acela al lipsei unui aviz din partea Comisiei Europene. Totusi, se pare ca acest motiv nu e intemeiat, dat fiind faptul ca aceste droguri au fost interzise inca de anul trecut in numeroase tari din UE, cum ar fi Finlanda, Franta, Germania, Marea Britanie, Polonia, Suedia etc.
Ce sunt totusi aceste asa-zise “plante etnobotanice” despre care s-a discutat asa de mult in ultimele zile? Dupa nume, s-ar crede ca e vorba de plante adunate de pe meleaguri indepartate ale lumii. Nimic mai fals! In realitate, sunt droguri sintetice, extrem de periculoase dupa cum prea bine s-a vazut.
Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) a analizat componenţa celei mai des întâlnite game de produse, vândute sub numele de „Spice”. În urma unor cercetări care au decodificat structura moleculară şi biochimică a ierburilor, cercetătorii au descoperit că efectele halucinogene descrise de consumatori sunt cauzate de nişte substanţe sintetice, adăugate de către producători, care poartă numele de canabinoide. Cei mai întâlniţi compuşi chimici sunt JWC-018, HU-210 şi CP 47, 497.
“Scopul pe termen lung este crearea unei armate europene sub deplin control parlamentar”, a declarat ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, weekendul trecut, la Conferinţa de Securitate de la Munchen – una dintre cele mai prestigioase reuniuni mondiale de acest fel. “Nimeni nu are motive să se teamă de Europa, toată lumea ar trebui să se poată baza pe Europa”, susţine ministrul care nu vrea “înlocuirea” NATO.
Summit european, fără jurnalişti şi public
Primul summit al şefilor de stat şi de guvern UE de când belgianul Herman van Rompuy este preşedintele Consiliului European se va desfăşura, joi, la Bruxelles, fără accesul presei şi al publicului. Jurnaliştii nu vor putea lua declaraţii de la invitaţi, pe măsură ce sosesc la Biblioteca Solvay. “Cei 27″ vor fi aproape singuri cu van Rompuy, căci nu li se va permite nici accesul miniştrilor şi al consilierilor, pentru că primul preşedinte permanent al Consiliului vrea o întâlnire cât mai “intimă”.
UE este o “republică aristocratică” ce ar trebui “puţin democratizată“, a spus preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, într-un interviu pentru presa din Cehia, citat de Mediafax. Kaczynski a acuzat Franţa, Germania şi Marea Britanie că iau deciziile singure, apreciind că “procesul real de luare a hotărârilor ar trebui să mai evolueze“. “Trebuie să ne luptăm ca Tratatul de la Lisabona să nu fie considerat o constituţie, deoarece constituţia este a unui stat, iar UE nu este un stat“, a subliniat preşedintele polonez. (Gandul.info)
Într-un articol postat astăzi, John Griffing le atrage atenţia americanilor asupra (auto)distrugerii Europei, proces accelerat prin ratificarea Tratatului de la Lisabona. Moartea naţiunilor europene este un fapt, iar această moarte, spune Griffing, o anticipează pe cea a Statelor Unite. Pentru românii care se află (încă) în primul din cele cinci stadii ale întristării enumerate de Elisabeth Kübler-Ross, [1] am tradus mai jos cîteva fragmente lămuritoare din acest articol.
Spre deosebire de incubii şi sucubii care ne bîntuie în acest somn al raţiunii creştine din care nu mai putem (pentru că nu mai vrem) să ne trezim, otrăvindu-ne viziunea creştină, acest text ne arată în plus că Uniunea Europeană nu a fost niciodată un proiect creştin, ci unul hotărît anticreştin şi antieuropean. [2]
După aproape două decenii în care românii au fost injectaţi cu vaccinul dilematic împotriva unor noţiuni precum libertate, Românie, Europă, ei au renunţat la puterea de a rămîne liberi, români, europeni. S-au eliberat, sînt cool şi, ca dovadă, nu mai vor să ştie ce este aceea România profundă, cum sau dacă se poate preface istoria, etc. În mod previzibil, creştinismul s-a bucurat de un tratament aparte, de vreme ce el este sursa libertăţii şi identităţii oricărui om; astfel, creştinismul a fost transformat într-o afacere privată, separată de dogmă, de istorie şi de Biserica însăşi. [3]
Această redefinire constantă şi agresivă era necesară pentru a susţine ideea unei întemeieri creştine a Uniunii Europene, mai precis, pentru a legitima o dublă deturnare: a destinului european (prin încadrarea U.E. într-o istorie pretins creştină) şi a adevărului creştin (prin menţinerea lui într-o falsă istorie europeană). (Gheorghe Fedorovici)
Nimicirea naţiunilor
de John Griffing [4]
Americanii ar trebui să ia în serios Tratatul de la Lisabona şi evenimentele corespunzătoare din Europa. Ne aflăm pe acelaşi drum, şi ne apropiem cu repeziciune de punctul de unde întoarcerea nu mai este cu putinţă. Europa – Europa alcătuită din naţiuni libere şi independente – nu mai există. Suveranitatea a pierit aici cu totul, iar un monstru colectivist, sugestiv descris de Mihail Gorbaciov ca „Sovieta europeană”, călăreşte acum continentul, inaugurînd noua tiranie pentru secolul 21. Prin unanima (dar foarte nedemocratica) ratificare a mîrşavului Tratat de la Lisabona din 3 noiembrie 2009, Uniunea Europeană a realizat un transfer de autoritate la care nu au putut ajunge nici măcar cele mai agresive cuceriri militare. Nici măcar Anschluss-ul nemţilor nu se poate compara cu această renunţare unanimă la libertate exprimată de lunaticii europeni.
Comisia Europeană (CE) va contesta în faţa Curţii Europene de Justiţie decizia Consiliului (care reuneşte guvernele “celor 27″) de a mări numai cu 1,85% salariile funcţionarilor europeni. “Eurobirocraţii” ar fi avut dreptul la o mărire de 3,7%, dar Consiliul a decis că ea nu poate fi aplicată, câtă vreme angajaţiilor publici din statele UE le-au fost îngheţate sau reduse salariile. Curtea se pronunţă, în medie, în 16 luni. Astfel, până în 2012, “eurobirocraţii” rămân doar cu mărirea de 1,85%. Săracii de ei… să le plangi de milă, nu alta! (Gandul.info)