Arhiva pentru February 2007
O MAJORITATE calificata a ministrilor mediului din tarile U.E. a votat impotriva unei propuneri a Comisiei Europene care ar fi fortat Ungaria sa accepte cultura de MON810, un soi de porumb modificat genetic, rezistent la atacul insectelor. Comisia a argumentat prin faptul ca “nu exista motive sa credem” ca MON810 ar dauna sanatatii oamenilor si animalelor sau asupra mediului. Pe de alta parte, Ungaria si grupurile ecologice au spus ca efectele culturii de MON810 nu au fost testate suficient. “Este o zi buna pentru drepturile tarilor de a decide cresterea sau nu a OMG-urilor” a declarat Katharine Mill, purtator de cuvand al Greenpeace la Bruxelles.
Aceasta este al treilea esec al Comisiei Europene de a impune guvernelor nationale acceptarea importurilor si cultivarii de organisme modificate genetic (OMG). Austria, de asemenea, si-a afirmat dreptul de a interzice acelasi hibrid dupa ce, in 2005, un numar de tari europene au castigat dreptul de a bloca unilateral OMG-uri. UE este sub o presiune tot mai mare din partea partenerilor sai comerciali, in speta SUA, de a accepta importul de cereale modificate genetic si produse care contin OMG-uri.
24/2/2007
CONFORM noului cod fiscal, taranii care mai vor sa bea tuica produsa in propria curte trebuie sa faca zeci de drumuri la Fisc, sa depuna zeci de dosare si sa plateasca taxe de zeci de milioane de lei pentru a obtine autorizatie. De asemenea, trebuie sa depuna lunar declaratii fiscale, fiec ca produc sau nu tuica in luna respectiva. Pe scurt, pasii cei mai importanti sunt urmatorii, pentru taranii care vor sa produca tuica doar pentru autoconsum (pentru cei care vor sa mai si vanda, lucrurile devin mult mai complicate)
1. un drum la Fisc pentru inscrierea in baza de date prin completarea unei cereri tip;
2. declararea cantitatii estimative pe care intentioneaza sa o produca in anul respectiv;
3. declararea tipului de instalatie detinuta si capacitatea acesteia;
4. obtinerea certificatului de aprobare de model pentru control de la Biroul Roman de Metrologie, in baza unui dosar si a unor taxe consistente;
5. cumpararea contorului de la una dintre firmele autorizate;
6. sigilarea contorului de catre reprezentantii Fiscului;
7. cerere scrisa pentru fiecare intentie de desigilare a contorului;
8. chemarea reprezentantului Fiscului pentru a sigila contorul dupa fiecare utilizare a cazanului;
9. la fiecare desigilare a contorului se va mentiona in scris cantitatea si tipul de materie prima ce urmeaza a se prelucra, perioada in care instalatia va functiona si cantitatea de produs estimata a se obtine;
10. calcularea accizei datorate statului, declararea si plata acesteia;
11. depunerea lunara a unei declaratii la Fisc, indiferent daca s-a produs sau nu tuica in luna respectiva.
O data cu inregistrarea, producatorii de tuica si rachiuri care se declara “gospodarii individuale” trebuie sa declare si cantitatea estimativa pe care intentioneaza sa o produca pe parcursul unui an. In plus, trebuie declarat tipul de instalatie detinuta si capacitatea acesteia. Cazanele de tuica trebuie contorizate, iar pentru asta intra in schema Biroul Roman de Metrologie Legala unde, in baza unui dosar plin de detalii tehnice despre cazanul de tuica si achitand taxe de cateva milioane bune, se obtine Certificatul de aprobare de model pentru contor. Apoi trebuie cumparat contorul – alte milioane – de la una dintre firmele autorizate de Biroul in cauza. Pasul urmator este sigilarea contorului, operatiune care intra in atributiile Finantelor. Urmatoarea cerere scrisa apare cand se doreste desigilarea contorului in scopul utilizarii cazanului pentru productie. Angajatii de la Fisc urmaresc productia de tuica sau rachiu, acestia avand misiunea de a desigila cazanul cat timp se face tuica si apoi a-l sigila la loc pana la urmatoarea productie. “Atunci cand gospodaria individuala intentioneaza sa produca tuica si rachiuri din recolta proprie, aceasta va solicita in scris administratiei financiare publice, in raza careia isi are domiciliul, desigilarea instalatiei, mentionand totodata cantitatea si tipul de materie prima ce urmeaza a se prelucra, perioada in care instalatia va functiona si cantitatea de produs estimata a se obtine”, conform normelor de aplicare a Codului Fiscal. Calcularea accizei datorate statului, declararea si plata acesteia sunt urmatoarele etape pe lista procesului de productie a rachiului european. Ultimul pas este cel al declaratiei lunare care trebuie depuse la Finante, indiferent daca s-a produs sau nu tuica in luna respectiva.
Lucrurile se complica si mai mult cand producatorul de tuica vrea sa mai si vanda prin sat. In aceasta situatie, taranul este urmarit de un reprezentant al Fiscului si “beneficiaza” de acelasi regim cu oricare mare producator de alcool din piata. Pe langa cererea de autorizare ce necesita sediul, instalatii omologate, contoare, sigilii, bani cheltuiti, dosare si drumuri la Fisc, tuicarul devenit peste noapte antrepozitar are obligatii cu duiumul. Printre acestea: sa prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatile fiscale competente – la cererea acestora – sau sa asigure gratuit un birou pentru angajatul de la Finante. Pe langa o contabilitate stricta, plata la zi a darilor la stat si declaratii lunare la Finante, producatorul de tuica trebuie sa aiba depozite europene si preturi la vedere. Ce se intampla daca nu respecta legea si vinde tuica fara a avea calitatea de antrepozitar fiscal? “Legislatia in vigoare este destul de clara si pedepseste orice abatere, putandu-se ajunge pana la evaziune fiscala”, spune Dorin Tiganas, purtatorul de cuvant al ANAF. De partea de control se vor ocupa comisarii Garzii Financiare care vor verifica, pe de o parte, daca taranii si-au declarat cazanele, iar, pe de alta parte, daca ceea ce au declarat corespunde realitatii din teritoriu.
Fireste, oamenii vor incerca sa-si faca tuica pe ascuns, insa in spatele unor asemenea masuri aberante se ascund interese cu multe zerouri; jocuri politico-economice gandite sa-i falimenteze total pe tarani in favoarea unor companii multinationale care doresc sa-si vanda produsele alcoolice chimizate. Aceasta lege e facuta in cardasie cu marii evazitionisti, producatori de alcool si importatori de alcool care au devenit miliardari dinn comertul cu alcool in mare proportie contrafacut si care au facut multe victime printre cei care au consumat aceste produse. Ei sunt beneficiarii acestei legi care le vor mari profiturile si asa enorme pana acum.
Ceea ce trebuia sa se intample … s-a intamplat! Distrugerea pas cu pas a tot ceea ce mai exista romanesc in tara asta, a inceput. Incet, dar sigur. Vom bea bauturi cu chimicale importate, vom manca mancare ambalata frumos si plina de chimicale, vom strange din dinti (pana intr-o zi) si ne vom spune: vrem referendum sa iesim din Cooperativa! Se pare ca tot ceea ce incepe cu “uniune” are aceleasi practici si…. aceeasi soarta! Sa speram ca vor trece repede cei … maxim 10 ani, dupa care vom fi din nou liberi si stapani pe propria ograda nu iobagi in tara noastra!!!! Pana atunci nu ne ramane decat sa crestem iarasi animale pe furis, sa taiem vitelul si porcul in speranta ca nu vom fi parati, sa facem tuica pe ascuns (exact ca in unele vremuri nenorocite din care am iesit nu demult) si sa strigam (iarasi): “multumim din inima ….. UE”!
Caci, evident, toate aceste masuri vin ca urmare a normelor impuse de mamuca UE. Pentru aceasta, ii “multumim” din suflet ca a reusit sa puna capat inca unei traditii. Ii multumim mult
pentru ca ne conduce catre o societate de control totalitar; catre o viata din ce in ce mai scarboasa… Le multumim din suflet si conducatorilor nostri care, in numele unor “idealuri” fara substanta, imping tara catre un faliment economic, social si cultural. Ceea ce nu a reusit nici Dej, nici Ceausescu – si anume sa desfiinteze productia de tuica in gospodariile taranesti – vor reusi acesti nenorociti de eurofili.
In viitor, ne asteptam ca fiecarui om sa-i fie montate 3 contoare: unul pentru inspiratie, altul pentru expiratie si al treilea pentru vorbit. Asteptam de asemenea impozitarea fumului care iese pe cosul caselor – ca deh, “poluieaza”… Doamne, pe mana cui a ajuns biata tara!
17/2/2007
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durrao Barroso, a cerut statelor europene “sa examineze cu multa atentie problema organizarii referendumurilor pentru adoptarea tratatelor europene, deoarece acestea ingreuneaza procedurile“. Cu alte cuvinte, in viitor nu vor mai exista consultari populare in privinta Constitutiei UE, de exemplu. Oficialii de la Bruxelles nu vor sa riste sa mai primeasca palme ca in Franta si Olanda. Asta spune foarte mult despre “democratia” pe care o promoveaza UE.
“Mi-as permite sa intreb statele europene care doresc sa organizeze referendumuri pe tema Constitutiei UE daca aceasta este directia in care doresc sa mearga. Daca ar fi existat referendumuri pe tema tratatelor fondatoare europene sau pe tema euro, credeti ca acestea ar mai fi existat?“, a intrebat retoric presedintele Comisiei Europene. Nici ca se putea spune mai bine. Evident, fara aceasta calcare in picioare a democratiei, aceasta monstruozitate care este azi UE nu ar fi existat. Fiindca UE nu s-a nascut din dorinta popoarelor europene, ci a fost impusa de o oligarhie rapace dornica de putere si inavutire.
Apropo, a intrebat cineva poporul roman daca vrea sa intre in UE?! Raspunsul il stim foarte bine, din pacate.
8/2/2007
Sursa: www.ziarultricolorul.ro Nr.871
POLITICIENII de la guvernare au ascuns fara jena costurile pe care le impune integrarea in UE. O declaratie recenta a presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, este mai mult decat elocventa pentru ceea ce ne asteapta: “Am vîndut opiniei publice europene aderarea României, amintind de avantajele economice pe care aceasta le prezinta, în special cresterea exporturilor“. Numai cine nu vrea nu aude. Practic, Barroso a spus foarte clar ca urmeaza sa devenim piata de desfacere pentru produsele europene. Si asta cat de curand, cînd ne vom trezi cu galantarele pline de produse care sînt subventionate în tarile lor de origine, în timp ce noi ramînem fara forta calificata de munca, iar producatorii autohtoni vor intra in faliment din cauza unor conditii imposibil de indeplinit, impuse de UE. Nici uneia dintre tarile admise in 2005 in UE nu i s-au aplicat restrictii atat de dure ca cele impuse Romaniei; cum ar fi cea privind interdictia de a exporta produse din carne timp de 3 ani. Iar ca umilinta sa fie deplina, UE ne acorda un “ajutor” de 10 milioane de euro pentru modificarea si eradicarea unor boli animale, cum ar fi pesta porcina. Daca aveam totusi posibilitatea sa exportam în alte zone decît piata europeana, am pierdut-o si pe asta. Cine sa mai cumpere carne de porc din Romania cand aude de “pesta porcina”, dupa ce toata vara “ne-am luptat cu aviara” (o alta facatura tragica, dealtfel)? Mai lipseste boala vacii nebune ca tacîmul sa fie complet.
Ce înseamna, însa, în mod concret, aderarea la Uniunea Europeana si ce va mai putea produce si exporta România? Potrivit Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, numai 300 de firme din cele peste 800 care îsi desfasoara activitatea în industria alimentara româneasca vor putea exporta, atunci cînd li se va permite, în Uniunea Europeana. Din totalul de peste 800, 400 se ocupa cu procesarea carnii rosii, 50 cu cea de pasare, 330 cu industrializarea si prelucrarea laptelui si 30 cu cea a pestelui. Industria de prelucrare a laptelui, însa, va suferi, de departe, cea mai grea lovitura, deoarece piata europeana este suprasaturata, iar produsele europene (majoritatea subventionate, si deci comercializate la preturi mai mici fata de cele românesti) vor invada piata noastra, în timp ce peste 80% dintre producatorii autohtoni vor da faliment. În aceiasi ordine de idei sta si recenta masura de a interzice ciobanilor sa-si vanda branza traditionala.
În sectorul de morarit si panificatie numai 15% din cele 8000 de unitati din România respecta “normele europene de siguranta alimentara”. Va dati seama ce tragedie va fi aici! Pentru industria usoara si industria iutei, iarasi orizontul este foarte întunecat, deoarece producatorii trebuie sa investeasca milioane de dolari în echipamente si protectia mediului, conform reglementarilor europene. Cu siguranta, nici o firma din industria iutei nu va avea banii necesari sa plateasca echipamentele, dearece profitul scos este prea mic, si, drept urmare, nu va mai exista nici o astfel de firma în România! Toate vor da faliment!
Guvernantii, însa, ne spun sa stam linistiti, fiindca România va accesa miliarde de euro, fonduri europene, iar asta înseamna ca ne vom pune pe picioare relativ repede. Dar… surpriza! Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, este de alta parere. Banii îi vom primi doar daca vom tine pasul cu reformele impuse, adica dupa ce jumatate din industrie va da faliment, iar cealalta jumatate se va lupta sa reziste concurentei neloiale, batîndu-se cu tari care subventioneaza produsele alimentare. Sa mai adaug si ca ni s-a impus sa renuntam si la acordurile de liber-schimb cu tarile CEFTA, pentru care taxele erau zero, spre a face loc pe piata marfurilor din UE? Vinovate sunt fireste toate guvernele Romaniei pentru ca au acceptat cu ochii închisi orice conditie si restrictie, asa cum nu au facut-o celelalte tari candidate, dar si fiindca nu i-au informat la timp pe investitorii autohtoni ce îi asteapta. Se puteau evita foarte multe falimente, mai ales ale IMM-urilor înfiintate în ultimii doi ani de catre oameni care si-au investit în ele toate economiile, fara sa stie ce pericole îi pasc.
Reactia unor politicieni romani este de-a dreptul penibila. “Eurooptimistul” Adrian Severin, care o tine una si buna cu o asa-zisa “natiune europeana”(?), spune ca nu conteaza daca niste firme romanesti vor da faliment, fiindca cetateanul va plati mai putini bani pe produsele din UE, si deci va fi avantajat. Atentie, însa: românii lucreaza la firme autohtone, iar daca acestea dau faliment, ramîn someri, si deci nu mai au bani pentru a cumpara produsele UE! Atentie: bugetul României se alimenteaza cu fonduri provenite din taxe si impozite, iar daca firmele românesti dau faliment, nu mai are cum sa creasca Produsul Intern Brut! Dar pentru un personaj care a afirmat odata ca apa e “infectata cu hidrogen”, asemenea lucruri sunt prea dificile de inteles.
2/2/2007
