Bulgarii, nemultumiti de UE.

CETATENII bulgari sunt din ce in ce mai nemultumiti de aderarea tarii lor la Uniunea Europeana. Conform unui sondaj publicat de site-ul Dir.bg si preluat de EUObserver, aproape jumatate din populatia Bulgariei – 42% – apreciaza ca situatia economica s-a inrautatit din momentul aderarii la Uniunea Europeana. Putin peste 50% dintre bulgari sustin ca situatia lor economica este la fel ca inainte de 1 ianuarie 2007, in vreme ce numai 7% cred ca lucrurile stau mai bine.

Adaugă comentariu 30/11/2007

Dezinteres cvasitotal fata de P.E.

SERIA slabă a ratelor de participare a cetatenilor din tarile UE la alegerile pentru Parlamentul European, arata dezinteresul tot mai mare faţă de această instituţie. In Romania, la recentele alegeri “europarlamentare” au participat doar 29% dintre alegatori. O mare parte dintre ei, in special in zonele rurale, au votat fara sa stie macar pentru ce voteaza. Dealtfel, campania pentru alegerile “europarlamentare” s-a remarcat printr-o lipsa sublima.

Membrii PE au aprobat un nou set de reguli pentru a “impulsiona” interesul europenilor de rând din statele membre pentru viitoarele europarlamentare din 2009, conform „EUObserver”. Astfel, deputaţii europeni au declarat că partidele politice europene – în număr de zece – ar trebui să poată utiliza fonduri publice pentru finanţarea campaniilor electorale. Ei au aprobat de asemenea înfiinţarea fundaţiilor politice, instituţii care vor primi anul următor, şapte milioane de euro din fondurile europene, vor fi afiliate unui partid şi vor avea misiunea de a “educa” populaţia în privinţa instituţiilor europene. Un raspuns tipic din partea unor birocrati: cheltuirea a si mai multi bani pentru propaganda.

Insa realitatea nu poate fi ascunsa: Asa-zisul “parlament european” nu este un parlament, decat cu numele, fiindca nu detine functia cheie a unui adevarat parlament: aceea de a legifera! Un “amanunt”, daca ar fi sa citam un analist politic dambovitean; da, insa un amanunt esential! In cadrul UE, doar Comisia are puterea de a produce legi, numite directive, in timp ce rolul Parlamentului European este cel de a vota pe banda rulanta aceste legi.

Un alt punct care descalifica PE, este migratia sa periodica de la Bruxelles la Strassbourg. Simplul fapt ca Franta tine mortis ca unul dintre cele doua sedii ale PE sa fie la Strassbourg, obliga la naveta a sute de parlamentari si functionari intre Bruxelles si Strassbourg, ceea ce costa 200 milioane de euro in plus/an. Bani risipiti din prostie si din orgoliu “ieuropean” tipic!

Nici nu e nevoie sa critice cineva activitatea europarlamentarilor; oricum majoritatea cetatenilor europeni nu au nici o idee clara despre ce fac acestia. Si de fapt, nici nu prea conteaza, devreme ce toate hotararile critice sunt luate de Comisia UE sau de Consiliile de Ministri. PE este doar o fata da ca sa aiba si “cetatenii europeni” impresia ca voteaza pentru ceva, ca ar avea un “cuvant de spus” privind viitorul UE. Dar e doar o iluzie…

Adaugă comentariu 26/11/2007

Uniunea Europeana e obligatorie!

Autor: Alexandru HANCUSursa: observatorcultural.ro

Adaugă comentariu 24/11/2007

Europarlamentarele, între imoralitatea politicienilor şi ipocrizia democraţiei

Sursa: A. Isidor, ro.altermedia.info

NEAMUL NOSTRU românesc trece printr-o experienţă istorică nouă: alegerile pentru Parlamentul European sau europarlamentarele. Adicătelea politicienii – spun politicieni pentru că oamenii politici sunt foarte rari, în general în istorie, iar în spaţiul nostru, carpato-danubiano-pontic lipsesc cu desăvârşire – vin la popor pentru a cere/ a primi dreptul de a-i reprezenta în Parlamentul European. Trecând peste prestaţia jalnică a aleşilor neamului în parlamentul naţionale, nu putem să nu remarcăm ipocrizia şi imoralitatea politicienilor mioritici.

După ce au făcut posibilă aderarea ţării la Uniunea Europeană prin dezinformare şi manipulare, hoţeşte putem spune, pentru a îndeplini ordinele stăpânilor lumii, acum se întorc la popor pentru a căpăta acea aparenţă de voinţă populară, acea aparenţă de legitimitate. Corect era, ca la vremea respectivă, în mod democratic – concept la care vom reveni – să se fi prezentat astfel: fiecare capitol de negociere din Tratatul de aderare fi fost prezentat prin mass-media sau prin alte mijloace de informare, cu avantajele şi dezavantajele lui, apoi, în cunoştinţă de cauză, prin referendum cetăţenii puteau hotărî dacă doresc sau nu să adere la o structură europeană.

Mai mult, preşedintele Băsescu, degrabă vărsătoriu de referendum nevinovatu, când este vorba de interesele proprii-personale şi de grup ale domniei sale avea obligaţia de a cere consultarea poporului, după ce acesta a fost corect şi transparent informat, asupra avantajelor şi dezavantajelor integrării – oare câţi români ştiu că bucuria de a fi cetăţeni ai UE costă statul român peste un miliard de euro anual, contribuţie la Bugetul Uniunii (mai precis 1,15 miliarde Euro, pentru anul 2007)?

Acum, în mod imoral şi ipocrit aceeaşi politicieni români vin şi cer să fie mandataţi de popor, ca reprezentanţi ai lor în Parlamentul Europei. Şi ce să facă? Să participe la elaborarea de legi anticreştine şi antinaţionale, să adopte în regim de haită – pentru că în conformitate cu principiile europene apartenenţa la un grup politic european este mai importantă decât identitatea naţională – a unor hotărâri antiromâneşti?! [...]

Dincolo de aceste intenţii şi interese electorale este, însă, relaţia politician-electorat şi mai mult sistemul politic numit democraţie. Democraţia ar putea fi definită ca „un sistem de guvernare în care cetăţenii îşi aleg guvernanţii prin vot, iar puterea se sprijină pe suveranitatea naţională” (Cristina Martin, „Clubul Bilderberg. Stăpânii lumii, Ed. Litera internaţional, Bucureşti 2007, pag.193). Conceptul a fost rezumat de Abraham Lincoln ca „guvernarea poporului, pentru popor şi prin popor”, în timp ce DEX-ul din 1984 îl defineşte ca fiind: „Formă politică de organizare a societăţii, în care puterea este exercitată în diferite feluri de masele largi ale poporului”.

Ori în prezent democraţia reprezintă un concept teoretic, un sofism ca să spunem aşa, golit de conţinut, interesele părţilor angajate în acest fel de contract social fiind fundamental diferite dacă nu chiar opuse. Cel mai solid argument, în afară de prestaţia clasei politice româneşti la ceea ce se numeşte aderare-integrare europeană, îl reprezintă Constituţia Uniunii.

Respectivul document politic a fost adoptat doar în ţările în care decizia a fost luată de politicieni, peste capul cetăţenilor ţărilor lor, fără consultarea poporului. În Franţa şi Olanda, însă, ţări fondatoare ale uniunii şi considerate bastioane ale Europei unite, constituţia a picat cu succes la votul popular. Confruntaţi cu perspectiva unui dezastru, mai ales că urma Anglia, una din ţările eurosceptice, politicienii s-au retras.

S-au retras dar nu au abandonat proiectul. Acesta, după mai bine de doi ani, cosmetizat şi fardat, în fond însă aceeaşi Mărie, cu altă pălărie, este scos la lumină, sub denumirea de Tratat European. Tratat care va fi adoptat de politicieni, fără consultare populară, deci peste capetele cetăţenilor ţărilor, care prin votul lor au mandatat politicienii să le reprezint (dez)interesele. Ce era de demonstrat?[...]

Adaugă comentariu 22/11/2007

Irlandezii nu sprijina tratatul Uniunii Europene

Doar 25% dintre cetatenii irlandezi chestionati in cadrul unui sondaj recent ar vota “da” in cazul unui referendum asupra Tratatului de Reforma a Uniunii Europene.

Sondajul, realizat la comanda ziarului Irish Times, a indicat o scadere brusca in sustinerii populare a tratatului, comparativ cu un studiu similar realizat in 2005 asupra defunctei Constitutii a Uniunii Europene. 62% dintre respondenti se declara nehotarati asupra Tratatului de Reforma, adoptat la Lisabona luna trecuta. Sondajul indica un total de 13% care ar vota impotriva.

Daca votantii irlandezi resping tratatul, aceasta actiune ar putea arunca in haos reformele UE. Irlanda este obligata de propria Constitutie sa organizeze un referendum – si se presupune ca va fi singurul stat care va face acest lucru. Guvernul irlandez planuieste sa organizeze evenimentul la mijlocul anului 2008. Toate cele 27 de state membre trebuie sa ratifice noul tratat pentru ca acesta sa poata intra in vigoare.

Sondajul a fost realizat in urma cu cateva zile si a colectat raspunsurile a 1.000 de adulti din toate cele 43 de circumscriptii irlandeze. Suportul cel mai puternic a fost inregistrat in Dublin.

Telul guvernelor uniunii este ca tratatul sa intre in vigoare la inceputul anului 2009. Tratatul mentine multe dintre elementele Constitutiei de trista amintire a UE, care a fost respinsa in 2005 de electoratul francez si olandez. Tratatul intentioneaza sa usureze procesul de decizie in Uniunea Europeana largita, ce cuprinde 27 de state.

In 2001, votantii irlandezi au respins tratatul de la Nisa, care pregatea terenul pentru largirea UE. Dar un alt referendum, din 2003, a rasturnat rezultatul votului, dupa ce in tratat a fost introdusa o clauza ce clarifica neutralitatea Irlandei.

Marea Britanie, alaturi de Danemarca si Olanda, se numara printre tarile ale caror guverne se opun organizarii de referendumuri pe aceasta tema, probabil de teama ca tratatul sa nu fie respins de popor. Pe de alta parte, euroscepticii doresc ca guvernele sa organizeze aceste consultari populare, sustinand ca acest tratat nu e cu nimic diferit de constitutia respinsa anterior si ca acest mod de actiune este cel mai democratic cu putinta. (C.B. – Novopress Romania)

Adaugă comentariu 10/11/2007

Distrugerea gospodariilor taranesti e in grafic.

PLANURILE de ruinare a micilor producatori agricoli autohtoni sunt in grafic. După introducerea sistemului de cote de lapte în Uniunea Europeană, numărul fermelor de vaci a scăzut cu 72%, iar cel al cornutelor de lapte cu 40%, a declarat ieri Lucian Elisei, directorul Departamentului de Administrare a Cotelor de Lapte (DACL). Efectivele de vaci de lapte dintr-o fermă au devenit tot mai numeroase. “Pe modelul UE, se vor împuţina fermele, dar va creşte numărul de animale dintr-o fermă. Treptat, cei cu una, două sau trei vaci vor renunţa la cota de lapte”, a declarat Elisei.

Deoarece cerinţele privind “calitatea” laptelui livrat vor fi tot mai mari, cei care nu vor lăsa de-o parte găleţile şi bidoanele şi nu vor folosi aparatură modernă la colectarea laptelui vor fi scosi din joc. Iar investiţia în tehnologie nu e rentabilă dacă ai două trei vaci. Însă, cum în România circa 60% din fermele care au cotă de lapte au 1-2 vaci, dacă restructurarea s-ar produce imediat, nu ne vom mai îndeplini cota de lapte pentru procesare, a avertizat Gheorghe Neaţă, director general al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie. Micii gospodari nu sunt văzuţi cu ochi buni de cei care şi-au făcut ferme mari de vaci şi care încă nu au cote de lapte alocate.

Cota de lapte a României este de circa trei milioane de tone, dintre care 1,2 milioane de tone este alocată pentru livrări, iar 1,8 milioane de tone pentru vânzări directe. Din datele DACL reise că mai mulţi fermieri sunt interesaţi de conversia cotei de vânzări directe în cotă pentru livrări. Astfel, aproape 22.000 de ferme au trecut de la o cotă de lapte pentru vânzare directă la cotă pentru livrări, în timp ce numai 27 de producători au optat pentru conversia cotei de vânzări în cotă de livrări. În total, 870.000 de producători deţin cotă de lapte în România. Cota de lapte a României este sub potenţialul de producţie, situaţie întâlnită şi în alte state europene.

Adaugă comentariu 9/11/2007

UE, un stat politienesc?

MINISTRII apărării din Franţa, Italia, Olanda, Spania şi Portugalia au semnat, recent, în Olanda, Tratatul de creare a Forţei de jandarmerie europene (FGE), la care aceste state sunt contributoare, conform agentiei de presa AFP. Prima misiune a noii forţe va fi în Bosnia, unde circa 140 de jandarmi vor asigura misiuni de poliţie începând din noiembrie. FGE va fi desfăşurată în ţări afectate de conflicte armate sau de tulburări interne grave.

Destinată cu prioritate operaţiunilor UE, FGE va putea fi desfăşurată, de asemenea, sub mandat ONU, OSCE, NATO sau al altor organizaţii internaţionale sau coaliţii ad hoc. FGE dispune de o forţă de reacţie rapidă capabilă să desfăşoare 800 de persoane în interval de 30 de zile. Ea va număra în viitor până la 2.300 de membri.

Aceasta noua structura dubleaza structura existenta a poliţiei federale, Europol, care puterea de a opera oriunde în toata zona UE. Ofiţerii şi agenţii săi sunt apăraţi de o imunitate totală, pe viaţă, împotriva oricăror acuzaţii pentru actele lor, conform Articolului 12, Capitolul 5 al Protocolului despre Privilegiile şi imunităţile UE.

Ofiţerii Europol au puterea de a aresta preventiv şi de a extrăda, în ciuda legilor curente din multe tari europene, care interzic în mod specific astfel de acţiuni (de exemplu in cazul Marii Britanii). Ca o ironie a sortii, sediul central al Europol, care adăposteşte aproape 400 de ofiţeri, se află în vechea clădire fortificată a Gestapo-ului din Haga.Planurile de extindere a forţelor Europol ţintesc spre o suplimentare a acestor efective cu încă câteva sute de poliţişti, cu toţii înarmaţi şi cu acces liber şi neîngrădit în orice zonă a Europei.

La câteva zile după ce Consiliul European de la Lisabona a decis că UE va avea un tratat de reformă (adica o constitutie), Comisia Europeana a aprobat o comunicare internă înaintată de comisarul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Franco Frattini, potrivit căreia Eurojus, actuala agenţie europeană de cooperare judiciară ar putea căpăta, treptat, atribuţii precum Biroul Federal de Investigaţii (FBI) din SUA.

Documentul este menit drept primul pas al unei iniţiative legislative care va oferi Eurojust acces la bazele de date în materie penală ale statelor membre, inclusiv la cazurile de terorism, la dosarele celor aflaţi în penitenciare sau la baze de date cu mostre de ADN. În funcţiune din 2002, agenţia cu sediul la Haga are mai mult un rol de asistenţă în cadrul anchetelor privind criminalitatea transfrontalieră, în cazuri precum traficul de droguri şi persoane, fraudele ori spălarea de bani. Acum, Frattini doreşte ca Eurojust să poată decide în caz de conflict de competenţe între diferite autorităţi judiciare, să poată sugera începerea unei anumite anchete penale autorităţilor unui stat UE, ba chiar să deschidă o anchetă europeană pe cont propriu „mai ales în cazul unei infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii”, arată EUObserver.com.

La fel ca în SUA, unde FBI are un director, dar instituţia în sine se află sub tutela procurorului general (de facto ministru al Justiţiei), Eurojust trebuie să devină principalul instrument din subordinea Procurorului General al UE. Această funcţie este prevăzută de Tratatul de reformă, convenit la ultimul Consiliu European şi care urmează să fie semnat la 13 decembrie la Lisabona.

Potrivit Tratatului, Procurorul General va putea să iniţieze şi să conducă anchete pe tot cuprinsul UE în cazuri de infracţiuni „grave”. Trecerea treptată a Eurojust de la un organism care să acorde asistenţă la unul care să coordoneze anchete naţionale, ba chiar să iniţieze anchete transnaţionale reprezinta renuntarea în favoarea Bruxellesului la încă un atribut al suveranităţii nationale – jurisdicţia exclusivă în materie penală.

In aceiasi ordine de idei, Guvernul de la Berlin vrea să permită accesarea documentelor din orice computer bănuit că este folosit de un “suspect de terorism” înainte ca individul să comită vreo faptă de natură să pună în pericol viaţa germanilor şi siguranţa ţării. Aceasta masura da dreptul autorităţilor de a scormoni în documentele electronice ale unei persoane, fără ştiinţa şi acordul acesteia. Aceste metode de investigaţie se practică şi în Elveţia şi Slovenia, în timp ce Suedia ar fi pe cale să le legalizeze, menţionează documentul german. Mai mult, guvernul german vrea dreptul legal de a utiliza mijloace specifice hackerilor, si anume de a plasa viruşi informatici (aşa-numiţii troieni) în computerele suspecţilor, ca să poată scana orice documente, fotografii, diagrame şi fişiere de sunet, să înregistreze fiecare apăsare de tastă, ba chiar să pună în funcţiune camere web şi microfoane.

Serviciile secrete germane au recurs la asemenea practici inclusiv în lipsa unor abilitări legale, dar, în februarie 2007, Curtea Federală de Justiţie le-a declarat ilegale, pentru că sunt de natură să încalce dreptul constituţional al inviolabilităţii corespondenţei. Prin urmare, Guvernul german a declarat oficial că acest tip de investigaţii au fost sistate, dar că pregăteşte o lege care să permită recurgerea la acest tip de spionaj.

“Amenintarea terorismului” a convins mai multe guverne UE că supravegherea computerelor este extrem de necesară în lupta antiteroristă. Astfel, la 6 noiembrie, comisarul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Franco Frattini, va propune un nou set de măsuri antiteroriste. Între acestea se numără blocarea site-urilor care oferă reţete de fabricare a bombelor şi incriminarea penală a recrutărilor online de terorişti prin bloguri, forumuri sau chat rooms. Cine garanteaza insa ca asemenea masuri nu vor fi utilizate si impotriva dizidentilor sau pur si simplu vor da nastere la abuzuri politienesti; asa cum s-a intamplat prea adesea cu legile “antiteroriste” votate dupa 2001 in SUA si in Europa.

Ranjetul statului politienesc e din ce in ce mai inspaimantator.

Adaugă comentariu 4/11/2007