Arhiva pentru November 2008
Comisia Europeană a decis, marţi, să retragă definitiv Bulgariei fonduri europene în valoare de 220 de milioane de euro, ne infomeaza Mediafax. Motivele invocate de Comisie pentru aceasta masura, sunt legate de masurile insuficiente impotriva coruptiei luate de Bulgaria si incapacitatea de a cheltui in timp util fondurile europene.
Una dintre cele mai sărace ţări ale UE, Bulgaria este, împreună cu România, ultimul stat care s-a integrat în Uniune, la 1 ianuarie 2007. Pentru cei mai multi dintre cetatenii romani, Uniunea Europeana e un fel de “mama a ranitilor” care da cu generozitate fonduri pentru dezvoltare, in scopul nobil de a ridica nivelul de trai al oamenilor muncii. In realitatea, UE se dovedeste a fi foarte zgarcita, atunci cand interesele o cer. Reamintim cititorilor nostri, ca Romania nu a reusit sa “acceseze” in 2007, nici un euro din fondurile structurale “oferite” de catre UE, desi a platit constiincios contributia catre bugetul UE.
Desigur, nu neaga nimeni faptul ca in Bulgaria, ca si in Romania dealtfel, coruptia e in floare. Dar nu acesta e, cred, motivul pentru care UE a taiat fondurile pentru Bulgaria. Pur si simplu, e vorba de bani. “Grija” UE pentru “banii contribuabililor”, exprimata prin vocea comisarei Krisztina Nagy, care a spus ca: “ceea ce facem este să protejăm interesele financiare ale contribuabulilor europeni, inclusiv ale contribuabililor bulgari. Nu putem accepta ca banii să nu fie utilizaţi corect“, este o simpla ipocrizie. UE este “faimoasa” prin modul in care risipeste banii cetatenilor.
28/11/2008
Sursa: http://www.brusselsjournal.com
Cu aproape doi ani in urma, in ianuarie 2007, fostul presedinte german Roman Herzog a declarat ca democratia in tara sa este practic inexistenta, devreme ce Uniunea Europeana si-a insusit pe ascuns toate puterile parlamentului national. Herzog s-a referit la un raport al ministrului german de justitie conform caruia, intre 1999 si 2004, 84% dintre actele legislative din Germania au venit de la institutiile nealese de la Bruxelles, si doar 16% din partea parlamentului german (Bundestag).
Situatia nu e diferita nici in Romania, desi foarte putini romani sunt constienti de acest lucru. Cu cativa ani inainte de integrarea efectiva in UE, parlamentul Romaniei a inceput sa adopte diverse legi care sa transpuna directivele emanate de Comisia Europeana. De fapt, acest proces, care are loc in fiecare din cele 27 de state membre ale UE, reprezinta o simpla formalitate, fiindca tratatele UE obliga tarile membre sa incorporeze neschimbate directivele UE!
Nu exista nici un fel de dezbatere asupra acestor directive, si nici nu se aduc modificari sau amendamente textelor. Aceste directive nu trec prin Parlamentul European, unde, cel putin la nivel teoretic, cetatenii romani isi aleg reprezentantii. Ele vin direct din partea Comisiei Europene, care si-a asumat practic dublul rol de executiv si legislativ european! Reamintim ca, in Comisia Europeana, Romania are un comisar cu un rol marginal, cel de “multilingvism”.
Filosoful politic englez John Laughland, a denumit UE, “un cartel al guvernelor, angajat intr-o permanenta conspiratie impotriva propriilor electorate si parlamente“. Integrarea europeana favorizeaza cresterea puterii guvernelor nationale in dauna parlamentelor nationale. Legile din UE sunt facute de guverne iar aprobarea lor de catre legislative alese nu e necesara, odata ce tratatele UE obliga statele membre sa adopte legile UE!
“Este simplu de inteles”, continua Laughland, “de ce politicienii din toate partidele majore, fie ele declarate de stanga sau de dreapta, sunt in favoarea UE”. UE le mareste puterea si spatiul de manevra. Este mult mai simplu sa adopte legi in spatele usilor inchise, decat sa supuna legile unor dezbateri parlamentare!
Fostul presedinte german, Herzog a mai spus: “Impotriva principiului fundamental al separarii puterilor in stat, functiile legislative ale UE sunt in mana membrilor executivului. Prin urmare, ne putem intreba daca Germania mai poate fi numita o democratie parlamentara, devreme ce acest principiu fundamental a fost anulat pentru o mare parte din legislatia adoptata in Germania“.
Acelasi lucru, desigur, e valabil si pentru Romania, dar si pentru celelalte state membre ale UE! Democratia este intr-o criza adanca in Europa. Oamenii mai li se permite sa voteze, dar reprezentantii lor alesi nu au practic nici o putere. Asa zisele natiuni “democratice” ale Europei s-au dizolvat intr-un imperiu cu ambitii globale.
25/11/2008
Acest poster al Ministerului Sanatatii, Tineretului si sportului din Franta, editat in colaborare cu Institutul National de Sanatate din Franta, se adreseaza adolescentilor care sunt pe cale sa-si “descopere” sexualitate afirmand ca:
Singura diferenta dintre homosexualitate si heterosexualitate este homofobia.
Cand esti un adolescent si iti pui probleme despre orientarea emotionala si sexuala, ai putea descoperi, din nefericire, homofobia si violenta ei. Aceasta perioada din viata ta este adeseori dificila, si pot apare probleme serioase, uneori, chiar sinuciderea.
O campanie de reeducare semnata de: Ministerului Sanatatii, Tineretului si Sportului si Institutul National de Sanatate.
23/11/2008
Parlamentul scotian a votat impotriva propunerii guvernului Marii Britanii de a emite carduri de identitate cu cip de tip RFID. Masura nu are nici un efect legislativ insa membrii parlamentului scotian au decis ca aceste noi carti de identitate nu vor scadea criminalitatea si nici nu vor creste securitatea cetatenilor, in schimb vor afecta puternic drepturile civile. Parlamentarul Fergus Ewing a declarat in fata parlamentului local ca guvernului nu-i poate fi acordata increderea ca va pastra in siguranta datele stocate pe cipuri si ca intreaga investitie de 5 miliarde de lire sterline este o teribila risipa care ar putea fi folosita mult mai eficient in alte scopuri.
23/11/2008
Sursa: Saptamana financiara.
Una dintre marile realizari de dupa 1989, in Romania, a fost introducerea saptamanii de lucru de 40 de ore. Iata insa ca, pe fundalul crizei mondiale, este foarte posibil sa se revina la saptamana de lucru de (cel putin) 48 de ore! Conform unei directive a Comisiei Europene, programul de munca saptamanal ar putea fi prelungit la 48 de ore, in toate tarile UE, inclusiv in Romania!
Pe 17 decembrie, Comisia Europeană va prezenta propunerile de modificare pe care le are la Directiva timpului de lucru, propuneri făcute la presiunea patronilor (UE este controlata de marile corporatii multinationale), cu intenţia de a reduce din cheltuielile de personal. Cu o zi înainte, sindicatele vor iesi în stradă, la Strasbourg, în încercarea de a atrage atenţia că schimbările dorite sunt în defavoarea lucrătorilor, încălcând convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
Dacă parlamentarii europeni vor accepta aceste modificări se va ajunge la o directivă nouă, ce va avea influenţe majore în ţările din Uniune, mai ales că există mai multe puncte ale căror abordări vor fi cu totul altele în comparaţie cu ceea ce se întâmplă acum în legislaţia muncii. Concret, se doreste o reinterpretare a definiţiei „timp de lucru“ în asa fel încât perioadele inactive petrecute la serviciu să nu fie luate în calcul atunci când se face plata! “Astfel, angajatorii vor dispune după bunul plac de perioada de odihnă a muncitorilor si vor putea decide câte ore trebuie să stea la serviciu, dacă vor să fie plătiţi“, a declarat Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS.
De asemenea, se are în vedere o unificare a timpului de lucru săptămânal pentru toate ţările comunitare, maximum fiind de 48 de ore, în paralel cu introducerea clauzei „opt-out individual“. „Pe motiv că fiecare lucrător este lăsat să decidă dacă munceste mai mult, vor apărea situaţii de exploatare a oamenilor. De frică să nu-si piardă locurile de muncă, salariaţii vor accepta orice condiţie impusă de conducerea societăţii unde lucrează. Ei depind de angajatorii lor si este clar că nu vor putea niciodată să aleagă altceva decât ceea ce doresc acestia. Consecinţele imediate ale unei astfel de schimbări sunt scoaterea plăţilor suplimentare si limitarea apariţiei unor noi locuri de muncă. Patronii vor de fapt să folosească mai puţini lucrători pentru muncă mai multă“, a declarat pentru Saptamana Financiara, Bogdan Hossu, presedinte CNS Cartel Alfa.
În România, programul de lucru este reglementat prin Codul Muncii si este de 40 de ore săptămânal. Perioada care depăseste acest interval este plătită suplimentar sau este echivalată în timp liber. Modificările Directivei timpului de lucru sunt importante pentru ţara noastră, în condiţiile în care s-ar putea ajunge la prelungirea săptămânii de muncă la sase zile sau la cresterea numărului de ore lucrate zilnic. Reprezentanţii patronilor sunt de părere că ar fi o măsură bună, mai ales pentru unele domenii de activitate. „Pe fondul crizei mondiale, trebuie să ne gândim la soluţii pentru a depăsi acest colaps economic. Orele de muncă în plus duc la o crestere a productivităţii si automat au efecte asupra industriei. Nu cred că ar fi rău, dacă în infrastructură, de exemplu, s-ar lucra si sâmbăta“, a declarat Mihai Păsculescu, director general al asociaţiei patronale UGIR 1903.
Si reprezentanţii autorităţilor statului sunt de parere ca exploatarea salariatilor este un lucru bun! Nicolae Bratu, inspector general de stat adjunct în Inspecţia Muncii, consideră că sunt multe pături sociale care si-ar dori să muncească mai mult, o zi de lucru în plus aducând bani mai mulţi la sfârsit de lună. „Mai multe firme vor fi dispuse să prelungească timpul de lucru, având în vedere că nu se va mai face plata în regim special. Si salariaţii vor fi câstigaţi. Când noua directivă va fi votată în Parlamentul European noi nu vom putea face altceva decât s-o acceptăm literă cu literă“, a conchis Bratu.
Iata ce cred lideri sindicatelor, care cunosteau în detaliu, la vremea documentarii, propunerea de modificare a Directivei europene:
Dumitru Costin, presedinte BNS : “Problema cea mare este cea legată de redefinirea timpului de lucru. Dacă o astfel de iniţiativă este acceptată, un patron va fi liber să facă ce doreste cu timpul angajatului. Nu e vina salariatului că un conducător de societate nu si-a făcut un proiect de afaceri în asa fel încât să-si încadreze activitatea în timpul alocat programului de lucru“.
Iacob Baciu, presedinte CSDR: “O astfel de măsură nu va duce doar la transformarea sâmbetei în zi lucrătoare. Prin redefinirea programului, riscăm să ne transformăm în roboţi (n.r. mai bine zis, sclavi), existând libertatea pentru angajatori să prelungescă timpul de lucru si la 60 de ore săptămânal“.
Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS: “Este o birmanizare a economiei comunitare. Strânsi cu usa să devină competitivi, patronii fac presiuni pe salariaţi. Pentru România o decizie de acest gen este cu atât mai periculoasă cu cât se stie că abuzurile sunt o practică frecventă. ”
22/11/2008
In Irlanda 80% dintre legile care trec in parlament sunt initiate de membrii non-irlandezi ai Parlamentului European din Bruxelles * Curtea Europeana de Justitie este un organism motivat ideologic * Legile in UE sunt emise de un mic grup ideologic elitist de stanga, care se opune fundamental drepturilor suverane ale natiunilor
http://ro.altermedia.info – Statele membre ale Uniunii Europene sunt conduse de un grup de elite din Bruxelles, nealese prin vot, care nu au dreptul sa respinga sau sa modifice semnificativ legile, a afirmat saptamana trecuta un europarlamentar irlandez, citat de corespondentul LifeSiteNews.com la Roma. Katherine Sinnott, membra a Parlamentului European, a sustinut la o conferinta organizata la Roma ca Parlamentul Eurpean a devenit o institutie profound anti-democratica, care ameninta drepturile familiei si copilului nenascut.
Sinnott, sustinatoare a campaniei pentru drepturile persoanelor cu disabilitati si europarlamentar din 2004, a afirmat in cadrul celei de a 5-cea conferinte a Obstetricienilor si Ginecologilor Catolici, organizata de MaterCare International (MCI), in apropierea Vaticanului, ca in Republica Irlanda, 80% din legile care ajung in Parlament sunt initiate de europarlamentari de alta origine din cadrul institutiei de la Bruxelles. In Germania estimarile sunt de 83 de procente.
In ultimii ani, Uniunea Europeana a transferat, in mare masura, procesul emiterii legilor in Europa departe de reprezentantii alesi in mod democratic la nivel national, catre un mic grup ideologic elitist de stanga, care se opune fundamental principiilor democratice, drepturilor suverane ale natiunilor individuale, casatoriei naturale si dreptului la viata.
“Legislatorii sunt din ce in ce mai mult persone aflate deasupra cetatenilor si a celor pe care acestia ii aleg in mod direct,” a spus ea. “Si trebuie sa evidentiem faptul ca lucrul acesta este adevarat chiar si la nivel national.”
Legislatia in vigoare in Irlanda “este doar o transpunere a legilor care au fost deja aprobate la Bruxelles”, a spus ea. Legislatorii irlandezi nu au dreptul sa voteze respingerea acestora. “Doar 20 de procente sau mai putin dintre legile parlamentului national, initiate de oamenii pe care de fapt i-am ales, sunt legi autentice.” Mai mult, legile aprobate la Bruxelles si transferate statelor membre nu pot fi modificate semnificativ, doar acele schimbari care sunt aprobate de Comisia si Consiliul Uniunii Europene fiind acceptate.
In plus, a mai sustinut d-na Sinnott, sunt slabe sperante sa existe un corp judecatoresc obiectiv si impartial la nivel international. “Misiunea actuala declarata a Curtii Europene de Justitie este de a promova ‘Proiectul European’”.
Curtea de Justitie, mai afirma europarlamentarul, este un organism motivat ideologic care va folosi acorduri si tratate internationale si va decide un mod de interpretare prin care va fi “promovat Proiectul European. Nu ‘ceea ce aceste cuvinte inseamna cu adevarat’ si nici ‘ce ne spune legislatia despre ele.’”
Sinnott a mai afirmat pentru LifeSiteNews.com ca aceasta situatie reprezinta o amenintare majora pentru protectia legala a copilului nenascut, consemnata in Constitutia Irlandeza si ca aceasta amenintare a constituit un factor important in respingerea de catre irlandezi a propusului Tratat de la Lisabona, la referendumul din iunie 2008.
Sinnott a mai mentionat ca influenta crescuta a Uniunii Europene constituie o amenintare la adresa drepturilor copiilor si familiei in multe alte feluri. Drepturile copilului, de exemplu, sunt interpretate de catre UE intr-un mod care exclude orice mentiune a dreptului acestuia de a fi crescut in contextul unei familii naturale iubitoare. Ea citeaza cercetarile facute pe un raport al comisiei asupra drepturilor copilului, pe baza Conventiei Natiunilor Unite privitoare la acest subiect. In raportul publicat, spune ea, “cuvantul’familie’ nu a fost mentionat nici macar o data”.
“A fost nevoie de 13 amendamente pentru a mentiona de doua ori cuvantul ‘familie’. Inca nu sunt sigura ca acest cuvant va rezista dupa trecerea prin Consiliu sau va fi printre cele 20 de procente de amendamente respinse.”
Sinnott, care s-a autointitulat ca fiind nu “eurosceptica” ci o “UE- reformista”, a confirmat pentru publicatia citata ca Uniunea Europeana doreste cu disperare adoptarea Tratatului de la Lisabona inainte de urmatoarele alegeri, temandu-se ca opinia publicului impotriva acestuia ar putea genera un blocaj in planurile viitoare de expansiune politica. Ea a mentionat ca este putin probabil ca cetatenii irlandezi sa raspunda pozitiv la o a doua incercare de referendum pentru acceptarea tratatului. Republica Irlanda este singurul stat membru al Uniuniii Europene care si-a mentinut conditia legala pentru referendum dupa infrangerea din 2005 a Constitutiei Europene prin votul din Franta si Olanda.
Sinnott a mai spus ca Tratatul de la Lisabona si guvernul agresiv secularist pe care il sustine este vazut de multi cetateni irlandezi drept o amenintare la adresa fundamentului traditional crestin al societatii irlandeze.
“Tinerii din Irlanda au venit la vot intr-un numar nebanuit vreodata si au votat in proportie de 2 la 1 impotriva directiei in care merge Europa. Nu impotriva Europei, ci impotriva directiei in care se indreapta aceasta.”
Tratatul de la Lisabona, considera politicianul irlandez, extinde “competentele Europei la aproape toate sectoarele vietii.” Ea a citat cazul unui europarlamentar danez care a intrebat curtile constitutionale din tara sa daca se garanteaza vreo arie a existentei care sa nu fie afectata de acest tratat, in legislatia daneza sau in constitutie. “Singurul lucru pe care l-au gasit dupa zile intregi de studiere a problemei a fost pozitia Bisericii Luterane din Danemarca. Dar chiar si aceasta, la o privire mai atenta, era subiect al legislatiei Uniunii Europene.”
“Deci, nu exista nici un sector neafectat. Acele 20 de procente vor ajunge foarte repede la zero, ceea ce va reprezenta sfarsitul democratiei si la nivel national.”
Exista o distanta foarte mare intre elitele din Uniunea Europeana si cetatenii Europei, a mai spus d-na Sinnott. Indeosebi o zona unde aceasta prapastie devine evidenta este religia. “Pentru mine, libertatea religiei inseamna foarte mult, ca drept al omului, dreptul de a-ti face datoria catre Dumnezeu asa cum o crezi mai bine si libertatea de a face acest lucru, pentru ca este o necesitate esentiala a personei umane de a onora, de a interactiona si de a avea o relatie cu Dumnezeu.”
Dar “tot mai mult,” in UE, “libertatea religioasa inseamna eliberarea de religie.”
Sinnott a facut eforturi in Parlamentul Uniunii Europene pentru instaurarea de masuri in folosul persoanelor cu disabilitati si al varstnicilor, pentru sustinerea protectiei legale in cazul persoanelor neajutorate. Dar stradania ei a fost deturnata de oficialii unionali, care au afirmat ca drepturile persoanelor cu disabilitati si protectia varstnicilor ar trebui sa fie puse la un loc cu o “directiva antidiscriminare internationala” care sa includa “etnia, limba, religia si orientarea sexuala”, creandu-se astfel o echivalenta intre drepturile persoanelor cu disabilitati si cele ale homosexualilor, potrivit cererilor activistilor gruparilor homosexuale.
Asta inseamna ca “daca esti la o scoala Catolica nu ai nici un drept sa alegi un angajat pe baza faptului ca stie ceva despre catolicism sau ca ii pasa de acesta.”
“Sau, daca vorbim de MaterCare [organizatia medicilor catolici pro-life] nu ai dreptul sa faci discriminare in cazul unui medic, din institutia ta, care crede in avort,” a incheiat Sinnott.
18/11/2008
Criza financiara de la nivel mondial a lovit din plin economiile tarilor europene. Pentru prima oară în istoria sa, zona euro a intrat în recesiune, potrivit cifrelor publicate de Institutul de statistică al UE. Cifrele, care indica o scadere de 0,2% a PIB, sunt mai optimiste decat realitatea economica. Rezultatele economice ale zonei euro au fost mai slabe decât cele ale SUA, care a raportat o contracţie a PIB-ului de doar 0,1% faţă de trimestrul anterior.
Declinul economic al celor 15 ţări a avut la bază recesiunea tehnică instaurată în Germania şi, mai nou în Italia şi Spania. Germania si Italia au raportat scaderi cu 0,5% din PIB in trimestrul 3 al anului in curs. Chiar dacă nu face parte din zona euro, situaţia nu este deloc mai bună nici în Marea Britanie, care a anuntat cresteri semnificative ale somajului. Conform revistei „The Evening Standard”, numai in ultimele cinci zile, numarul somerilor a crescut cu 20.000.
Lucrurile nu stau roze nici in Romania, desi, pana in acest moment, criza financiara nu a lovit direct economia romaneasca. Totusi, ca urmare a reducerii cererilor de automobile, compania Dacia Renault si-a oprit temporar lucrul in zilele de 30 şi 31 octombrie, precum şi pe 13 şi 14 noiembrie, pentru diminuarea stocurilor. La uzinele Mittal Steel Galati, in perioada ianuarie-februarie 2009, muncitorii vor lua concedii de odihna de cate zece zile. Asemenea exemple pot continua. Deja, criza incepe sa se manifeste cu putere in sectorul IMM-urilor, intrucat firmele mici si mijlocii nu dispun de lichiditati si bancile nu le asigura nici o gura de oxigen. Insa situatia economica se va agrava, probabil, dupa alegeri.
15/11/2008
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a fost un proces de durata, inceput cu multi ani inainte de ianuarie 2007. Sub diferitele guvernari de dupa 1989, economia nationala a fost instrainata, la un pret de nimic. Am putea spune, fara sa gresim, ca Romania s-a integrat in UE prin parti! Bucata cu bucata, ramurile industriale strategice au incaput pe mana marilor corporatii europene. Practic, Romania a ajuns o colonie straina!
Cei care au criticat acest proces de vanzare a patrimoniului national, au fost infierati cu calificative de genul “ultranationalism”, “extremism”, “neocomunism” etc. In acelasi timp, toate vanzarile au avut diferite “clauze de confidentialitate”, ascunzand concesii pagubitoare pentru Romania. Importante contracte de privatizare, a unor companii, cum sint Petrom, Sidex Galati, Alro Slatina, Complexul Turistic Sovata, BCR in care se includ si tainele Bancorex, Romtelecom, Romcim si multe altele se afla sub incidenta clauzei de confidentialitate.
In cele ce urmeaza, prezint un fragment din textul Conferintei de Presã de vineri, 7 noiembrie 2008, a PRM, preluat din: http://romare.ro/revro/curent/conferinta.htm
1) Din Patrimoniul National au disparut capacitati productive in valoare de peste 100 de miliarde de euro (combinate industriale, fabrici, instalatii industriale si agricole, complexe agro-industriale, plantatii de pomi fructiferi si vita-de-vie, instalatii de irigare si multe altele).
2) Statul Roman a pierdut puterea de decizie a circa 85% din potentialul economico-financiar al tarii, astfel ca principalele sectoare sint deja controlate de mari companii din Uniunea Europeana. Foarte curind, se va ajunge la situatia in care Statul Roman nu va mai dispune de resurse care sa asigure dezvoltarea Romaniei spre standardele europene, romanii devenind prizonierii imprumuturilor externe. Sistemul bancar: din cele 5 de miliarde de euro cit reprezinta afacerile bancilor in Romania, 76% sint realizate de banci straine, iar 24% de capitalul autohton; dupa privatizarea BCR, capitalul autohton se reduce la 9%, regasit in pachete de actiuni minoritare; Industria metalurgica: combinatele de la Galati, Hunedoara, Iasi, Roman au fost vindute, pe sume derizorii, companiei indiene Mittal Steel; Industria constructiilor de masini: in fabricarea fostului autoturism Dacia firma Renault-Franta detine 57,3% din potential; * Industria cimentului: trei firme detin monopolul in Romania (Holcim – Elvetia, Heidelberger Cement – Germania si Lafarge – Franta); * Industria petroliera: OMV – Austria, care a achizitionat Petrom, dicteaza piata in Romania; * Industria petrochimica: aproape toate combinatele s-au privatizat (Petromidia Navodari, Rafo Onesti, Teleajen, Brazi); * Sistemul de telefonie: operatorul national de telecomunicatii Romtelecom a fost vindut firmei OTE – Grecia; telefonia mobila, cu peste 13 milioane de utilizatori, de la care se incaseaza anual peste 2 miliarde de euro, este in proprietatea a doua companii: Orange – Franta, cu 51%, si Vodafone – Anglia, cu 49%; * Sistemul de distributie a energiei electrice: din cele 8 companii regionale, 5 au fost vindute astfel: firma Enel – Italia detine 25% din distributie, fiind proprietara la Electrica Muntenia Sud, Electrica Banat si Electrica Dobrogea; firma Cez-Cehia detine 15,56% din distributie la Electrica Oltenia; firma E. ON – Germania are 12,38% distributie la Electrica Moldova. * Sistemul de distributie a gazelor naturale: in anul 2004, cele doua companii de distributie a gazelor naturale au fost vindute astfel: E.ON Ruhrgaz a cumparat Distrigaz-Nord, detinind 23% din piata; Gaz de France a cumparat Distrigaz Sud, detinind 32% din piata. impreuna cu Petrom – OMV, care are 43% din piata, cei trei detin 98% din piata gazelor naturale din Romania. Interesant este faptul ca Gaz de France este o companie de stat. Trebuie remarcat ca profitul realizat de companiile straine in Romania, mai putin impozitul pe profit, de 16% (pina la actuala guvernare impozitul era de 25%), platit la bugetul national, se poate transfera in afara Romaniei, de regula, dupa datele existente la BNR, in zone off-shore (paradisuri fiscale). Aceste transferuri de capital se pot face chiar si in cazurile in care companiile au obligatii fata de Statul Roman (investitii nerealizate, impozite neplatite si alte obligatii).
3) in asa-zisul proces de privatizare, vinzarea societatilor comerciale a adus pierderi grele avutiei nationale. Prin facilitatile acordate abuziv de catre guvernele aflate la Putere (active mult subevaluate, scutiri de obligatii fiscale si alte ,,inginerii financiare), Statul Roman a pierdut circa 60 miliarde de euro si a incasat, pentru toata averea vinduta pina acum, sub 6 miliarde de euro, adica de 10 ori mai putin. Ca si cum aceasta pierdere nu-i de-ajuns, banii din privatizari au fost utilizati exclusiv pentru plata datoriei publice interne. Nici macar o suma modica nu s-a investit pentru dezvoltarea, retehnologizarea sau pentru cresterea competitivitatii produselor.
4) Au disparut peste 5,8 milioane locuri de munca.
5) S-a distrus potentialul agricol al tarii, care asigura hrana populatiei. Astazi, peste 70% din produsele agro-alimentare se importa, indatorind vistieria tarii cu inca 2,5 miliarde de euro, sau 3,1 miliarde de dolari pe an. Majoritatea populatiei traieste mai rau decit inainte de 1990. Peste jumatate din populatia Romaniei traieste intr-o saracie acuta. in zonele rurale viata a peste 10 milioane de romani a devenit un calvar. Citeva exemple sint graitoare: * Pretul de vinzare al intregului pachet de actiuni al gigantului santier Naval Constanta a fost de numai 820.604 de dolari, in care o actiune a valorat 5 centi. * Privatizarea operatorului national de telecomunicatii Romtelecom ramine dupa multi ani de la incheierea contractului printre cele mai controversate afaceri din Romania. Analistii sustin ca, la inceperea privatizarii, Romtelecom valora 2,2 miliarde de dolari. Firma OTE – Grecia a platit doar 337,5 milioane de dolari, reprezentind pretul efectiv de vinzare a 35% din pachetul de actiuni, primind in acelasi timp si dreptul de uzufruct pentru un alt pachet, de 16% din actiuni, obtinind, practic, controlul atit in Consiliul de Administratie, cit si in Adunarea Generala a Actionarilor. Astfel ca partea romana – Romtelecom, devenind actionar minoritar, a ramas simplu spectator. Guvernul, in anul 2003, prin Ordonanta de Urgenta, transformata cu mare graba in lege, a consfintit opera CDR de instrainare irevocabila a Romtelecom. * Societatea Nationala Tutunul Romanesc s-a vindut unui consortiu despre care nimeni nu a auzit vreodata, Tobacco 2003/UE, cu un ,,bacsis de 1,6 milioane de dolari; afacerea s-a dovedit o mina de aur pentru cumparator, care a pus mina pe un teren care valoreaza de 8 ori mai mult decit a platit pe intreaga societate. * Compania Romcim s-a vindut catre firmele Holcim Elvetia, Heidelberger Cement Germania si Lafarge Franta cu incalcarea dispozitiilor legale (exemplu: neincluderea in contract a valorii terenului), la numai 80 milioane de dolari, desi, in realitate, costa de cel putin de 10 ori mai mult (s-a dat 10 milioane de dolari mita). * Sidex Galati – complex strategic de maxima importanta pentru securitatea si dezvoltarea Romaniei, care furniza 10% din exportul Romaniei, a fost vindut cu aproximativ 70 milioane de dolari, din care 25 milioane de dolari valoarea activelor, iar diferenta pentru datoriile catre stat a fost convertita in actiuni. Incredibil, dar adevarat! Un complex industrial care a produs 7,8 milioane de tone de otel in anul 1989, cu o valoare reala de circa 1 miliard de dolari, a fost instrainat la un pret de 14 ori mai mic. Daca avem in vedere facilitatile financiare acordate de Guvernul Romaniei, in suma de 1,6 miliarde de dolari, avem imaginea dramatica a economiei romanesti. Pentru comparatie, aratam ca miliardarul britanic de origine indiana Lakshmi Mittal, patronul Combinatului Sidex Galati, si-a cumparat o resedinta de lux in vestul Londrei la fantasticul pret de 70 de milioane de lire sterline (130 milioane de dolari), ceea ce reprezinta aproape dublul sumei platite pentru intreg Combinatul Sidex. * Aro Cimpulung Muscel s-a vindut cu 150.000 de euro si cu datorii, sterse, de citeva milioane de euro. Cumparatorul a vindut numeroase active, pentru care a incasat peste 4 milioane de dolari. * Petrom s-a vindut catre OMV – Austria, cu mult sub valoarea reala. in numai 2 ani, valoarea de piata a companiei Petrom a crescut in mod real, pe piata bursiera, cu aproape 2 miliarde de euro. Pierderea pentru Statul Roman este uriasa. * in contractul de privatizare a BCR, aflat in dezbaterea Parlamentului, pretul de vinzare pentru pachetul de actiuni detinut de BCR impreuna cu BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) IFC (International Finance Corporation) se vinde catre Erste Bank Austria cu pretul de 3,75 miliarde de euro, din care Statul Roman va incasa 2,2 miliarde de euro, corespunzatoare participatiei de 36,88%. Din aceasta valoare, in limita sumei de 1,8 miliarde de euro, Statul Roman va acoperi obligatiile angajate de defuncta Bancorex. Se pretinde ca nu exista o evidenta clara a eventualelor datorii care pot aparea din instrumentele bancare angajate de Bancorex. Dupa ce baietii destepti au furat 4 miliarde de euro de la Bancorex provocindu-i falimentul, Statul Roman ramine bun de plata.
14/11/2008
Ce este Uniunea Europeana? Pentru cetateanul roman de rand, Uniunea Europeana este un fel de Mecena care da bani pentru diverse proiecte de dezvoltare locala, regionala etc. Fireste, aceasta este o simpla iluzie – sustinuta insa de o propaganda agresiva: sa ne gandim numai la toate panourile alea stradale pe care sta scris: “proiect sustinut de Uniunea Europeana”.
Dincolo de aceste iluzii, sta o realitate neconvenabila, ca sa parafrazez un film la moda: Uniunea Europeana este o structura birocratica imensa (si in crestere), care ia sume exorbitante de bani din buzunarele cetatenilor tarilor europene, bani pe care apoi ii redistribuie dupa diverse criterii mai mult sau mai putin oculte, dar, neaparat in urma unor formalitati monstruoase. Bineinteles, o mare parte din acesti bani din bugetul UE ajung de fapt sa sustina financiar imensa armata de soldati birocrati ai UE – si ma refer nu doar la slujbasii UE de la Bruxelles, care reprezinta doar o mica parte dintr-o caracatita care a cuprins intreaga Europa.
Luni, Curtea Europeană de Conturi a dat verdictul asupra balanţei de plăţi a Comisiei Europene pe anul 2007: peste şase miliarde de euro au fost alocaţi în mod necorespunzător, stabilind un record pentru scriptele comunitare, ne informeaza ziarul Gandul. Plăţile au fost făcute în mod eronat de autorităţile naţionale din mai multe state membre, prin intermediul fondurilor structurale şi de dezvoltare regională. În cazul fondurilor structurale s-au înregistrat peste 11% din nereguli în 2007.
O mare parte din sumele care nu ies acum la socoteala Curţii Conturi s-au dus pe o serie de “proiecte regionale” pentru “creşterea standardului de viaţă în zonele sărace”. Cel puţin 11 procente din cele 42 de miliarde de euro, care reprezintă bugetul pentru fondurile sociale şi regionale, nu ar fi trebuit plătite. Alte nereguli, cuprinse între 2-5%, au fost găsite şi în plăţile făcute din bugetul pentru agricultură (51 miliarde de euro). „Curtea a constatat că plăţile făcute către beneficiari cum ar fi fermierii sau proiectele finanţate cu fonduri europene au, în continuare, un nivel ridicat de erori”. Spre exemplu, cei din Italia care cultivă măslini se numără iar printre „campionii” care au luat fonduri, furnizând autorităţilor date „umflate” pentru ca factura să fie mai mare.
Sa fie insa vorba doar de “erori”? Ma indoiesc! Sistemul de subventii al Uniunii Europene este de asemenea natura conceput, incat sa incurajeze coruptia functionarilor care distribuie acesti bani.
12/11/2008
Marius Mioc (Altermedia) – Pentru a fi acceptată în Uniunea Europeană, României i-au fost impuse cîteva măsuri, printre care creşterea accizelor la tutun. Chiar şi după mult dorita integrare, Comisia Europeană pregăteşte noi creşteri ale accizelor la tutun, calificate drept “astronomice” de către ziarul Timpolis din 31 iulie 2008.
Sînt nişte măsuri care ustură la buzunar cetăţeanul de rînd, dar care erau prezentate ca justificate: fumatul dăunează sănătăţii, Uniunea Europeană care impune aceste creşteri de preţuri de fapt ne face un bine, căci ne ocroteşte sănătatea.
Însă, sub oblăduirea aceleiaşi Uniuni Europene, statul sprijină cultivatorii de tutun. Dacă aceştia îndeplinesc nişte formalităţi birocratice, pot obţine o subvenţie de 97,55 euro la hectar, la care se adaugă 2 euro la kilogramul de tutun. Au fost glasuri care au cerut oprirea subvenţionării tutunului, dar opt ţări din UE, printre care şi România, cer prelungirea subvenţionării tutunului pînă în 2013, după cum scrie ziarul “Adevărul” din 4 noiembrie 2008.
Care este logica subvenţionării tutunului şi, în acelaşi timp, a accizării aceluiaşi produs? Putem spune că accizele sînt necesare pentru ca să aibe Statul bani de dat pentru subvenţii. Dar, mai presus de toate, este logica subtilă a Statului Maximal: nici o activitate economică să nu se desfăşoare fără controlul Statului.
Cultivatorii de tutun sînt legaţi de sistemul birocratic prin nevoia de a primi subvenţii. Trebuie să facă o serie de activităţi neproductive pentru asta, să pregătească dosare cu tot felul de acte, să umble cu cerşitul pentru banii respectivi, dar cine nu primeşte subvenţie are de înfruntat concurenţa neloială a celor care au fost subvenţionaţi şi probabil nu rezistă pe piaţă. Se aplică şi aici regula generală că marile firme pot gestiona mai eficient birocraţia necesară obţinerii subvenţiilor decît micii producători.
În acelaşi timp, accizele ridicate duc la o tentaţie mare a evaziunii fiscale, care se combate cu proceduri complicate, cum ar fi obligativitatea timbrării ţigărilor şi ţinerii unei evidenţe stricte a producţiei şi vînzărilor.
Se asigură locuri de muncă atît pentru birocraţii care împart subvenţii cît şi pentru cei care controlează încasarea accizelor. Campaniile anti-fumat finanţate din bani publici asigură de asemeni locuri de muncă.
Creşte sau scade producţia de tutun, renunţă sau se apucă românii de fumat, se îmbunătăţeşte sau nu sănătatea populaţiei? De fapt, n-are importanţă. Important este ca sistemul birocratic să ruleze cît mai mulţi bani.
Citeşte pe aceeaşi temă: Statul maximal interzice fumatul
http://www.eurosceptic.ro/index.php/2008/11/01/ue-doreste-moartea-fumatorilor/
10/11/2008
Mai vechi
