Arhiva pentru December 2008
In tara lui George Orwell, lumea din romanul 1984 devine din ce in ce mai reala. Expresia Big Brother a devenit o banalitate, intr-o tara unde sunt probabil mai multe camere de supraveghere video decat locuitori. Insa orwellizarea societatii britanice – fenomen care se manifesta in intreaga Europa, dealtfel, inclusiv in Romania – e un fenomen mai complex. Pe langa crearea unui stat politienesc in care cetatenii sunt urmariti non stop (spre “binele” lor, desigur), se duce un atac direct impotriva gandirii critice, prin pervertirea si distrugerea limbii! Primii vizati sunt copii!
Cuvinte legate de creştinism, monarhie, istoria Marii Britanii şi natură au fost scoase dintr-unul dintre cele mai cunoscute dicţionare pentru copii din lume. Printre cuvintele care au dispărut din ultima ediţie a Oxford Junior Dictionary se află “discipol”, “episcop”, “capelă”, “imperiu”, “abate” şi “încoronare”. Acestea au fost înlocuite de cuvinte precum “blog”, “MP3 player”, “voicemail”. Conform Editurii Universităţii Oxford, dicţionarul, care se adresează celor în vârstă de peste şapte ani, ar trebui să evolueze pentru a reflecta faptul că Marea Britanie este o societate modernă, multiculturală, multireligioasă.
Editorii consideră că tinerii din ziua de astăzi se pot descurca şi fără cuvinte ca “pitic”, “elf”, “altar”, “călugăr”, “călugăriţă”, “psalm”, “sfânt”, “păcat”, “diavol” şi “vicar”. “Încoronare”, “ducesă”, “duce”, “împărat”, “imperiu”, “monarh”, “deceniu” au fost, de asemeni, scoase din dicţionar. Vocabularul copiilor nu ar trebui să conţină cuvinte precum “castor”, “mistreţ”, “bou”, “ghepard”, “leopard”, “homar”, “stridie”, “panteră”, “pelican”, “pudel”. Se crede că mai importante pentru copii sunt cuvinte ca “celebritate”, “chatroom”, “analog”, “voicemail”.
In noua programă scolară, copiii englezi din clasele primare ar urma să învete despre homosexualitate prin intermediul unor basme si cărti pentru copii. Noua programă este sustinută de Ministerul Educatiei si este concepută pentru a ajuta scolile să se conformeze unei legi noi care prevede promovarea comportamentului homosexual în scolile britanice. Există o scoală care foloseste deja un basm – “Regele si regele” – prin care copiii află despre un print care respinge trei printese pentru ca în final să se îndrăgostească si să se “căsătorească” cu un alt print. „
De asemenea, profesorii din Marea Britanie nu mai au voie sa foloseasca expresia “mama si tata” si nu vor trebui sa presupuna ca elevii au parinti heterosexuali. Incepand cu varsta de patru ani, copiii vor fi familiarizati cu ideea ca exista si cupluri de acelasi sex, iar profesorii trebuie sa se asigure ca elimina atitudinile “homofobe” din comportamentul elevilor, precizeaza noile directive concepute de ONG-ul Stonewall (sponsorizat generos de UE) din Marea Britanie .
In momentul in care profesorii discuta cu copiii despre casatorie, trebuie sa le spuna despre drepturile civile ale partenerilor si despre drepturile de adoptie ale homosexualilor. Documentul precizeaza ca elevii care isi catalogheaza colegii ca fiind “gay” trebuie sa fie tratati asemenea rasistilor, demonstrand astfel “toleranta zero” fata de folosirea acestui cuvant care reprezinta o insulta. Referitor la copiii cu varste intre 11-14 ani, directivele sugereaza ca: “Scolile ar trebui sa faca eforturi pentru a discuta cu elevii inclusiv despre faptul ca exista parinti de acelasi sex, evitand sa afirme ca elevii au o “mama si un tata”. „
10/12/2008
Sursa: Silviu Man – Revista Rost
Nu este nimic nou în a afirma că UE este una dintre cele mai recente obsesii naţionale. Dacă la începutul anilor ’90, clasa conducătoare se încorda într-un găunos „Nu ne vindem ţara” (slogan cât se poate de previzibil – populaţiei i se livrase sistematic, după sfânta reţetă comunistă, imaginea unui Occident hulpav, ros de cancerul capitalismului), de câţiva ani buni, aceeaşi clasă conducătoare trimite bezele Bruxelles-ului, în timp ce se străduie să plombeze cu acquis comunitar cariile sociale autohtone.
Ce este UE pentru noi? Pentru cei mai mulţi dintre români, UE este e numele de cod al unui jandarm continental, cu glas patern, studii superioare şi cravată, mirosind a Dior şi a bună-credinţă, singurul care „îi mai poate scutura” pe aleşii noştri cei corupţi. Cineva exulta pe forumul unui ziar: „Văd în organismele UE singura noastră salvare din mocirla imoralităţii în care ne tăvălim de atât de mult timp’’. Deci, singura modalitate prin care am putea să scăpăm de mizeria lăsată de comunism şi perpetuată cu meticulozitate după Revoluţie.
O instanţă universală, în drept să dea directive vizavi de mărimea castraveţilor, gradul de curbură al bananelor şi beţelor de chibrit (nici o exagerare, cei neinformaţi pot verifica), cercetarea ştiinţifică, transhumanţa şi libertatea de exprimare pe internet* (recent s-a pus problema înregistrării bloggerilor din UE!**), etichetarea ţigărilor şi băuturilor energizante. Dar, pe de altă parte, un donator universal, care pompează generos bani (ne)rambursabili pentru comunele sărace, pentru infrastructură, pentru agricultură şi educaţie. Un prieten al democraţiei, al păcii şi drepturilor omului. Un Olimp al experţilor, al specialiştilor, al tehnocraţilor. Un paradis aseptic al bunurilor, confortului, plăcerii, lipsei de prejudecăţi dar şi al eficienţei, corectitudinii (politice), transparenţei şi ordinii. Furnizorul unic de fericire.
În toată ţara, steagurile albastre cu steluţe flutură vesel pe primării, hoteluri, biserici. UE ne-a adus cristalinul prefix „euro-” (care poate fi montat cu uşurinţă pe orice noţiune) şi ideea că a fi european înseamnă a trăi în cea mai bună dintre lumile posibile. „Eurosceptic” şi „euroentuziast” au devenit noi categorii ontologice. Timpul nostru istoric are ca punct de reper major data de 1 ianuarie 2007. Dar nu ne punem întrebarea „cu ce preţ?”, a persoanei responsabile, apte de calcule pe termen lung, ci preferăm să ne întrebăm fripturistic: „nouă ce ne iese”?
Ce ştim, de fapt, despre UE? Identitatea acestui organism este nebuloasă pentru noi. Care este structura UE, care sunt relaţiile dintre diversele comitete şi comiţii, cum se aleg membrii acestora – rămân întrebări lipsite de importanţă pentru cei mai mulţi dintre noi. Şi, mai important, nu ştim care este scopul ei de dincolo de declaraţiile stafidite. Nu ni se pare paradoxal că un organism instituţional care trebuie să funcţioneze eficient (ab)uzează de o limbă de cauciuc ce abundă în concepte de maximă imprecizie, secătuite de sens. Nu ne miră deloc că o simplă uniune economică a deviat într-un sistem care impune standarde culturale. Cartea lui Vladimir Bukovski Uniunea Europeană… o nouă URSS?, tradusă în româneşte de Dan C. Mihăilescu, încearcă să ridice câteva semne de întrebare asupra procedeelor de lucru europene şi să dea clarificări în privinţa originii acestora.
N-ar trebui să uităm că proiectul „casei comune europene” datează din 1987 şi îi aparţine lui… Gorbaciov – până atunci, Comunitatea europeană fiind doar un spaţiu economic unic, eventualitatea unei integrări politice lipsind din agendă. Nu ar trebui să ne fie indiferent gândul că acelaşi Gorbaciov a rezumat politica URSS în privinţa Europei Occidentale prin formula: „sugrumare prin îmbrăţişare”. Şi nici declaraţia lui Felipe Gonzalez, preşedintele guvernului spaniol care îi explica aceluiaşi Gorbaciov, în octombrie 1990: „Ani şi ani – şi în mare măsură artificial – noi am susţinut acest antagonism [opoziţia clasică între capitalism şi socialism, n.m. S.M.]. Astăzi, am ajuns la o concluzie stranie. De când am ajuns la putere, a trebuit să lupt cu tovarăşii mei din partid ca să-i fac să înţeleagă că economia de piaţă este cel mai bun instrument pentru a ne îndeplini scopurile principale. Nu un scop în sine, ci doar atât: cel mai bun instrument.”
Deja ar trebui să ne întrebăm cum pot fi amestecate socialismul european şi perestroika sovietică într-un proiect atât de luminos. Şi ce e oare cu acea expresie „sugrumare prin îmbrăţişare”? Nu e o glumă? Să mai dăm un exemplu interesant, urmând ca cititorul să studieze mai pe larg în cartea lui Bukovski relaţia pătimaşă dintre comuniştii ruşi şi socialiştii din Occident. Spre exemplu, Giscard d’Estaing, fost preşedinte al Franţei, aflat în delegaţia Comisiei Trilaterale împreună cu David Rockefeller şi Henry Kissinger, îi spune lui Gorbaciov: „La ora actuală, Europa occidentală experimentează o perestroika înnoindu-şi structurile. E greu de spus exact în ce moment se va petrece această înnoire, în cinci, zece, sau douăzeci de ani, dar în Europa de Vest se va naşte un nou stat federal modern. Noi către aşa ceva înaintăm, iar URSS trebuie să se pregătească să negocieze cu un astfel de stat unic care va reuni statele Europei occidentale”.
Scopul acestei întâlniri era sprijinirea URSS prin integrarea în instituţii economice şi financiare mondiale (ex. GATT sau Fondul Monetar Internaţional). Data exactă a acestei declaraţii este… 18 ianuarie 1989, adică pe vremea când, vorba autorului, „Tratatul de la Maastricht era încă în scutece”. Este aşadar de bun-simţ să te întrebi, precum Bukovski: „cum de puteau aceşti oameni să ştie dinainte care va fi voinţa popoarelor lor faţă de atari schimbări spectaculoase, menite să le zguduie statutul «peste cinci, zece sau douăzeci de ani?”» ”. Unde mai are loc democraţia de vreme ce exista deja un plan de la care nu trebuie să existe abateri (precum Danemarca în 1992 sau recentul caz al Irlandei)?
Rămâne, deci, să reflectăm asupra problemelor ridicate de Bukovski, mult mai spinoase şi mai complexe decât le-am expus eu în această scurtă prezentare. Să ne punem nişte semne de întrebare. Să ne informăm şi din alte surse. Chiar şi bloguri, cât încă nu sunt marcate cu „bun şi aprobat” sau „etichete de calitate”…
* Benjamin Henrion, reprezentând la Bruxelles The Foundation for a Free Information Infrastructure, o organizaţie non-profit având ca obiectiv stabilirea unei pieţe libere în IT avertizează asupra unei directive care ar da dreptul producătorilor de software şi providerilor de internet să monitorizeze întreg traficul de date, cu scopul/pretextul căutării materialelor piratate: „în viitor, aplicaţii software populare precum Skype sau chiar Firefox ar putea fi declarate ilegale în Europa dacă nu sunt certificate de o autoritate administrativă. Acest lucru va compromite întreaga dezvoltare liberă a internetului aşa cum o cunoaştem acum”.
** eurosceptic.ro: Autoarea Proiectului, Marianne Mikko (Grupul Socialist din Parlamentul European, Estonia), afirmă că, deşi blogosfera „a fost până acum un loc al bunelor intenţii şi a fost în general caracterizat de intenţii sincere”, există riscul din ce în ce mai mare ca, pe măsură ce bloggingul devine o activitate comună, acesta să devină „o sursă de poluare a cyberspaţiului”. Ea crede că, pentru a preveni acest lucru, este nevoie de un fel de etichetă de calitate aplicată asupra blogurilor şi a bloggerilor, a căror identitate şi motive pentru a scrie pe blog trebuie făcute publice (sublinierea mea, S.M.). Astfel, Raportul d-nei Mikko sugerează clarificarea statutului juridic şi de altă natură a blogurilor şi încurajează „etichetarea” lor voluntară în funcţie de responsabilităţile şi interesele profesionale şi financiare ale autorilor şi editorilor lor.
9/12/2008
Modelul monedei unice europene face noi emuli. Dupa ce tarile din America de Sud, reunite sub umbrela organizatiei UNASUR (Uniunea Natiunilor Sud Americane) si-au anuntat intentia de a adopta o moneda comuna, intr-un viitor mai indepartat, iata ca si ţărilor din America Centrală au convenit să adopte o monedă unică. La nivel de proiect se afla, de asemenea, introducerea unei monede unice pentru Mexic, SUA si Canada, numita amero. Primii pasi in aceasta directie au fost deja facuti prin creearea Parteneriatului pentru Securitate si Prosperitate intre SUA, Mexic si Canada care include si largeste atributiile NAFTA.
Cei opt sefi de stat ai tarilor din America Centrala au făcut publică decizia de a adopta o moneda comuna la sfârşitul celui de-al 33-lea summit al ţărilor central americane, desfăşurat în Honduras. Ei au anunţat că acordul pentru o monedă unică reprezintă unul dintre elementele planului de măsuri pentru “amortizarea impactului regional al crizei financiare internaţionale”. Acest plan prevede şi crearea unui fond comun de credit, economic şi financiar, în contextul negocierilor America Centrală – Uniunea Europeană. În prezent El Salvador şi Panama folosesc dolarul american, iar Belize, Costa Rica, Republica Dominicană, Guatemala, Nicaragua şi Honduras au propria monedă naţională.
8/12/2008
Am gasit un articol interesant pe un blog, care prezinta opinii pertinente legate de UE. Va prezint in cele cu urmeaza inceputul articolului respectiv.
Discuţia despre Uniunea Europeană este destul de lungă. Cu toate astea, am să încerc să rezum câteva argumente în favoarea ideii cum că acest proiect este ratat. E posibil să omit anumite lucruri, dar mai degraba din neştiinţă decât din rea-voinţă.
În primul şi în primul rând, trebuie să vedem ce se doreşte a fi această Uniune Europeană: o entiate supranaţională care să pună toata statele Europei sub aceeaşi constituţie (tratat). S-a plecat de la considerentul că SUA, imediat după 1945, a devenit cel mai important actor economic, politic, tehnologic etc pe plan global. Imediat după ei, URSS. Liderii europeni, după căderea Cortinei de Fier – deşi proiectul era anterior – au zis: trebuie să facem ceva, astfel încât să devenim şi noi un important actor economic, politic, culturale, etc. Deşi parcă nimeni nu vrea să vadă asta, UE este, înainte de toate, un proiect economic, dar care, din inerţie, trebuie să genereze statut şi status şi pentru alte domenii. Drama Europei este drama unei materalizări excesive. De vreme ce modelul american este şi el unul ratat, automat generează bastarzi.
Pentru continuare, intrati aici.
6/12/2008
In timp ce miniştrii europeni ai Mediului discutau despre impactul organismelor modificate genetic (OMG) asupra biodiversităţii, Comisia Europeană a aprobat, joi, un tip de soia modificată genetic, produsă de compania americană Monsanto (MON89788). Având în vedere că EFSA (Autoritatea Europeana de Securitate a Alimentelor) şi-a dat avizul, Bruxelles-ul a autorizat importurile se soia MG pentru următorii zece ani, care rezistă la unele ierbicide şi dă o producţie mai mare la hectar.
Reamintim ca, recent, Comisia Europeana (CE) a autorizat folosirea in Uniunea Europeana a patru noi tipuri de plante modificate genetic. Acestea sunt trei tipuri de porumb si sfecla-de-zahar, soiuri care vor putea fi utilizate, astfel, si in Romania. Autorizarea nu vizeaza si cultivarea acestor plante pe teritoriul UE. Cele trei tipuri de porumb modificat genetic si sfecla-de-zahar au primit un aviz pozitiv de la Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor, care le-a considerat sigure pentru consumul uman si animal si pentru mediu.
Autoritatea Europeana de Securitate a Alimentelor este autoritatea UE care aproba alimentele ce se pot consuma in UE, plantele ce se pot cultiva si animalele ce se pot creste. Tarile membre ale UE sunt obligate sa puna in practica masurile adoptate de EFSA. Astfel, chiar daca un stat, de exemplu, ar dori sa interzica importul sau cultivarea de OMG-uri, el nu va putea sa faca acest lucru, fiindca ar intra in contradictie cu directivele Comisiei Europene! Si, dupa cum se stie, legile “europene” au intaietate in fata legilor nationale.
In concluzie, desi la modul declarativ, birocratii de la Bruxelles se pretind mari aparatori ai mediului, in realitate, ei sustin importul si cultivarea de plante modificate genetic in UE! Sa nu ne amagim, sunt sume mari de bani in joc, iar faptul ca OMG-urile ar putea fi daunatoare oamenilor si mai ales biodiversitatii, reprezinta un aspect neglijabil pentru liderii UE.
5/12/2008
Maria Toghina, presedinte director general al Radio Romania, si Nicolae Idu, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, au semnat astazi un acord-cadru de parteneriat strategic, care consolideaza colaborarea deja existenta dintre cele doua institutii in ceea ce priveste informarea constanta a populatiei despre evolutia procesului de integrare europeana si despre rolul Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene, informeaza AmosNews. Comentariu: Cu alte cuvinte, Radioul public din Romania isi va intensifica propaganda pro-UE.
Maria Toghina a declarat in cadrul conferintei ca postul public de radio s-a aflat in permanenta printre institutiile care au atribuit un rol major aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si acest fapt s-a reflectat in programele posturilor. „Implicarea Radio România în acest domeniu a fost recunoscută la nivel european, jurnaliştii postului public de radio primind in ultimii ani premii care atesta implicarea lor in problematica integrarii. Ultimul premiu de acest gen a fost acordat de catre Parlamentul European colegilor de la Radio Iasi. Acesta este, de altfel, si primul premiu din istoria legislativului european acordat pentru o emisiune de radio.”. Comentariu: Slugarnicia in fata UE este premiata!
Prezent la eveniment, Leonard Orban, Comisarul European pentru Multilingvism, a declarat ca acordul isi propune sa ofere o vizibilitate mai mare asupra actiunilor Comisiei si sa ii invete pe romani cum sa ia parte la acestea. „Cred ca mass media are un rol esential in existenta noastra. Presa reprezinta o mare putere, insa are si o mare responsabilitate. Mass-media are puterea de a schimba lumea. Acordul incheiat astazi dovedeste ca Radio Romania si-a asumat cu responsabilitate aceasta misiune”. Comentariu: Radioul public are “responsabilitatea” de a manipula cetatenii spre avantajul politicienilor!
Seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Nicolae Idu, a declarat ca acest moment reprezinta incununarea eforturilor si colaborarilor care se deruleaza de cativa ani intre cele doua institutii. „Motivatiile incheierii acestui acord-cadru cu Radio Romania sunt calitatea radioului public de partener stabil, profesionist si corect in a livra informatiile catre cetatenii Romaniei si autoritati, tematica foarte larga pe care acesta o cuprinde in emisiunile sale, aria geografica raspandita pe care Radio Romania emite si emisiunile sale care nu se abat de la un standard calitativ de prima mana”. Comentariu: E drept ca la Radio Romania mai sunt inca emisiuni bune, iar nivelul general este deasupra radiourilor particulare. Dar, daca stirile de informare se vor reduce la o simpla propaganda UE, e clar ca acest nivel va scadea dramatic.
In urma incheierii acestui acord, cele doua institutii vor colabora in vederea informarii publicului despre organizarea si derularea alegerilor pentru Parlamentul European – care vor avea loc in 2009 – , despre pachetul legislativ “Energie – schimbari climatice”, introdus de Comisia Europeana la 23 ianuarie, precum si la realizarea unor emisiuni despre programele aferente Strategiei de la Lisabona. Comentariu: Evident, e vorba de o propaganda pe fata pro-UE. Alegerile pentru Parlamentul European sunt, oricum, mult mai putin importante decat au fost alegerile parlamentare, care, la randul lor… au fost tratate cu indiferenta de cei mai multi cetateni. Despre gogoasa umflata a “incalzirii globale” am mai discutat – din pacate, aceasta poveste, chiar reala de-ar fi, pentru politicienii UE reprezinta un simplu pretext de a jupui prin taxe cetatenii, sub pretextul nobil, dar mincinos, ca le-ar pasa de mediu. Despre Tratatul de la Lisabona, i.e. Constitutia UE, am tot discutat pe acest site.
Sunt din ce in ce mai dezamagit de prestatia Radioului public, in general. Nu pot fi indiferent, fiindca, prin lege, sunt obligat sa platesc o taxa lunara catre institutia respectiva. Asa cum sunt obligati (aproape) toti cetatenii acestei tari. Nu am inteles deloc, de exemplu, campania publicitara lansata de Radio Romania cu ocazia sarbatoririi a 80 de ani de existenta, campanie care consta in instalarea a mii de panouri publicitare stradale! Cum se poate justifica cheltuirea unei sume asa de mari de bani, din banii publici?! Pentru asta platim taxe la radio? Ca sa ni se bage pe gat propaganda “europenista” si panouri publicitare cu mesaje ce s-ar vrea “inteligente” (gen: ne place aurul purtat ostentativ, sub forma de medalii; Radio Romania se prinde greu, doar de catre unii), dar sunt de fapt lipsite de sens!
3/12/2008
Sursa: ro.altermedia.info
Dupa ani de negocieri, Comisia Europeana a hotarat saptamana trecuta ca rasismul, xenofobia si negarea, banalizarea sau ironizarea publica a genocidului si crimelor contra umanitatii, vor fi pedepsite cu inchisoarea de la unu la trei ani, in toate tarile membre ale Uniunii.Decizia a fost anuntata dupa ce ministrii de Justitie ai tarilor UE au hotarât, vineri, sa prevada in legislatia nationala sanctiune penale pentru aceste infractiuni. “Rasismul si xenofobia nu isi au loc in Europa si nici in alta parte din lume” a declarat comisarul european al Justitiei, Jacques Barrot. “Salut introducerea sanctiunilor impotriva acestor incalcari ale drepturilor omului si a libertatilor fundamentale care sunt principii comune in tarile europene”.
Statele membre ar urma sa isi modifice corespunzator legislatiile intr-un termen de maxim cativa ani. Ramane de stabilit ce va insemna exact rasism si xenofobie. Poate ca UE ar putea incepe cu sanctionarea instantei supreme a Italiei care a stabilit, tot vineri, ca cersitul este… o “traditie culturala” a tiganilor – cu alte cuvinte, ca acestia au dreptul sa fie paraziti ai societatii!
Curtea de Casatie italiana a decis ca o mama de etnie tiganeasca care cerseste pe strada cu propriul copil nu poate fi condamnata pentru exploatare de minori, pentru ca “un asemenea comportament face parte din traditia culturala” a tiganilor, relateaza NewsIn. Justitia nu poate “penaliza comportamente care intra in traditia culturala a unui popor”, se arata in justificarea curtii de justitie.
2/12/2008
Astazi se implinesc 90 de ani de la Marea Unire din 1918. Din pacate, poporul roman traieste la ora actuala in doua tari: Romania si asa-zisa “Republica Moldova”. Asta ca sa nu mai vorbim de milioanele de romani care si-au parasit tara dupa “revolutia” din 1989. Mai rau, Romania a intrat in Uniunea Europeana, pierzandu-si astfel independenta si suveranitatea. (Cand ma refer la integrarea in UE, nu ma refer strict la momentul ianuarie 2007; procesul de integrare a fost unul mult mai indelungat). Romania Mare… a fost odata, dar acum nu mai este!
Ieri au avut loc alegerile “uninominale”. Nu am fost la vot; majoritatea romanilor au facut ca mine. Poate e bine, poate e rau – dar, sincer, pe cine sa alegi? Votul de ieri nu a fost cu nimic diferit, in substanta, de alegerea unui fond de pensii private obligatorii. Pentru orice fond de pensie ai fi “optat”, rezultatul este identic nul – bani pierduti la sigur! La fel si cu alegerile. Singurul partid parlamentar care mai facea un fel de opozitie, ma refer la PRM, a fost scos din joc. Sunt absolut convins ca s-a aplicat din plin dictonul lui Stalin: “Nu conteaza cine si cum voteaza, conteaza cine numara voturile”! Si voturile in Romania sunt numarate electronic. Cu alte cuvinte, nu exista absolut nici un control!
Tranzitia s-a incheiat. Cu un an mai repede decat estimase “profetul” Brucan. Dupa 19 de ani de “democratie originala” am revenit la dictatura totalitara a partidului stat – PSD(PC)-PDL-PNL-UDMR! Unii vor sari si-mi vor spune: Pai sunt patru partide (chiar 5 daca numaram si PC-ul) in Parlament! Da, dar din punctele esentiale de vedere, nu exista nici o diferenta intre ele. Sunt simple denominari! Fireste, circul va continua, dar fara nici un folos pentru oamenii de rand. Vine si mama criza, si, credeti-ma, nu o sa fie deloc distractiv ce ne asteapta!
1/12/2008
Mai noi
