Coalitia Impotriva Statului Politienesc organizeaza doua mitinguri de protest. Primul miting va avea loc duminică, 01.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, la poalele Dealului Mitropoliei, dinspre Piaţa Unirii.
Cel de-al doilea miting va avea loc în ziua de miercuri, 04.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, Piaţa Victoriei – în faţa sediului Guvernului României.
Scopul adunarilor publice il constituie:
1. Protestul împotriva Hotărârii de Guvern nr. 1566/15.12.2008 privind noile paşapoarte ce conţin cipuri cu date biometrice.
2. Protest împotriva Legii nr. 298/2008 privind înregistrarea comunicaţiilor.
Regulamentul numarul 9 al BNR, instituit in baza unei directive a Comisiei Europene, poate face din banci mici servicii de informatii, prin investigarea in cele mai mici amanunte a vietilor private ale clientilor. Bancile isi vor organiza aceasta activitate in functie de propria strategie interna si vor trebui sa faca dovada fata de BNR asupra modului eficient in care administreaza riscul de spalare a banilor sau chiar a posibilelor activitati de finantare a actelor de terorism, informeaza Gardianul.
Angajatii bancilor se vor „infiltra” in viata privata a clientului, fiind obligati, potrivit literei f a articolului 16 din regulamentul BNR, sa stie „circumstantele personale” ale consumatorilor de servicii bancare si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legatura cu clientii. Datele personale, cat si cele privind adresa mentionata in declaratiile facute, care nu se pot proba cu documentele necesare, se vor verifica chiar si prin observarea directa a domiciliilor
”Noua forma a regulamentului poate duce la abuzuri pentru ca bancile pot ajunge sa profite de aceste prevederi. Bancherii ar putea sa ceara clientilor documente care nu au legatura cu spalarea banilor sau finantarea terorismului. Pur si simplu va fi vorba despre culegerea de informatii despre viata privata a consumatorilor de servicii bancare, ceea ce incalca dispozitiile Legii 677/2001 privind protectia datelor cu caracter personal”, sustine Iulian Urban, vicepresedintele Comisiei juridice din Senat.
Dupa ce inregistrarea datelor privind convorbirile telefonice si a SMS-urilor de catre operatorii de telefonie mobila a devenit obligatorie prin lege, românii care vor apela la serviciile bancare se vor lovi de zidul completarii noului contract si a documentelor cu informatii personale, potrivit regulamentului Bancii Nationale a României (BNR). Noile reglementari adoptate de sistemul bancar românesc s-au concretizat In Regulamentul 9 /2008 al BNR privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului si a fost publicat in „Monitorul Oficial“, Partea I nr. 527 in luna iulie a anului trecut. Prin intermediul masurilor instituite, România respecta Directiva a III-a a Uniunii Europene privind prevenirea utilizarii serviciilor bancare pentru acte de spalare de bani si finantare a terorismului. De la sfârsitul anului trecut, regulamentul BNR, aprobat prin ordonanta de urgenta, obliga bancile comerciale sa intensifice culegerea de informatii cât mai detaliate despre clientii care apeleaza la serviciile bancare. Prevederile Directivei includ completarea unor formulare noi din cadrul contractului bancar si se aplica pentru toate tranzactiile efectuate de catre clientii bancilor, indiferent de modalitatea de efectuare a operatiunilor. Astfel, bancile isi vor infiinta servicii si departamente de control, cu angajati specializati in culegerea de date si informatii despre clienti. Reglementarile prevad chiar si posibilitatea ca angajatii bancilor sa poata sa se deplaseze la domiciliile clientilor pentru a verifica autenticitatea datelor declarate si asumate in documentele inaintate bancilor. Cu alte cuvinte, vor fi aplicate proceduri care tin mai degraba de serviciile de securitate si mai putin de sistemul bancar.
Cu filajul in fata caselor
Bancile comerciale isi vor organiza aceasta activitate in functie de propria strategie interna, dar indiferent de aceasta, vor trebui sa faca dovada fata de reglementatorul de piata, adica BNR-ului, asupra modului eficient in care administreaza riscul de spalare a banilor sau chiar a posibilelor activitati de finantare a actelor de terorism. Asta ca sa nu mai amintim ca pentru tranzactiile bancare suspecte statul român dispune deja de institutii abilitate in acest sens, in prima linie aflându-se Oficiul National de Combatere si Prevenire a Spalarii Banilor, a carei existenta bugetara poate chiar fi pusa sub semnul intrebarii in noile conditii. Verificarile pe care angajatii bancilor trebuie sa le faca privesc atât persoanele fizice, cât si pe cele juridice care apeleaza la serviciile lor. Astfel, in cazul persoanelor fizice, regulamentul bancar prevede ca verificarea identitatii clientului sa se realizeze pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obtinut pe cale ilicita sub un nume fals, cum sunt documentele de identitate, emise de o autoritate oficiala, care sa includa o fotografie a titularului. Informatiile personale, cât si cele privind adresa mentionata in declaratiile facute catre banca care nu se pot proba cu documentele necesare se vor verifica prin orice metoda corespunzatoare, care poate merge pâna la cea de observare directa a domiciliilor. De asemenea, investigatiile se pot face prin verificarea informatiilor furnizate de client bancii cu cele inscrise pe diverse facturi ale clientului sau a fiselor fiscale. In cazul persoanelor juridice, cunoasterea si verificarea derularii afacerilor sunt un aspect extrem de important in conformitate cu regulamentul bancii nationale. Astfel, potrivit articolului 16 al noului set de reglementari, pentru clientii si tranzactiile cu un risc potential mai ridicat, in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei, institutiile de credit vor stabili masuri suplimentare de cunoastere a clientelei. Potrivit punctului „c” al articolului mentionat, banca trebuie sa instituie o supraveghere sporita si permanenta a afacerilor clientilor. De asemenea, potrivit punctului „d” al aceluiasi articol, banca comerciala trebuie sa adopte masuri corespunzatoare pentru a stabili sau verifica sursa fondurilor clientului. Intruziunea in viata privata a clientului de banca poate fi lesne „abordata” de catre angajatii bancilor care vor fi obligati, potrivit literei f a articolului 16 din regulamentul BNR, sa aiba cunostinta de circumstantele personale ale clientilor si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legatura cu clientii.
Abuzul poate deveni o a doua natura
Specialistii din domeniul bancar sustin ideea ca forma veche a reglementarilor inainte de adoptarea Regulamentului nr. 9 al Bancii Nationale era una suficienta in privinta combaterii fraudelor si a actelor de terorism prin intermediul serviciilor bancare. „Parerea mea este ca, urmare a legislatiei privind combaterea terorismului prin intermediul bancilor, adoptata de toata lumea la nivelul Uniunii Europene, România nu mai simtea nevoia unui upgrade. Din punctul meu de vedere, forma existenta inaintea noilor reglementari era una suficienta pentru ca bancile comerciale reusisera sa se organizeze extrem de bine pentru a se feri de tranzactiile si operatiunile suspecte. Domnule, sa fim seriosi, pentru depistarea circuitelor bancare care pot finanta terorismul, statul român are si alte institutii abilitate sa supravegheze aceste aspecte, cum ar fi Oficiul de Spalare a Banilor. Cât despre fraude bancare, ele au existat si vor exista cât va fi lumea. Iar bancile care isi vor permite luxul sa fie neglijente vor ajunge sa plateasca, asta e sigur”, sustine analistul bancar Bogdan Baltazar. Pe de alta parte, specialistii in probleme juridice sustin ca noua forma a reglementarilor BNR privind lupta impotriva finantarii terorismului prin intermediul serviciilor bancare poate da curs abuzului din partea bancilor odata cu stocarea informatiilor personale ale clientilor. ”Noua forma a Regulamentului opt al BNR poate fi o sursa extrema de abuzuri si spun asta pentru ca bancile comerciale pot ajunge sa profite de aceste prevederi. Bancherii pot ajunge sa ceara clientilor anumite dovezi – documente care nu au legatura cu spalarea banilor sau finantarea operatiunilor de terorism. Pur si simplu va fi vorba despre culegerea de informatii despre viata privata a consumatorilor de servicii bancare, ceea ce intra in contradictie cu prevederile dispozitiilor Legii 677.2001 privind protectia datelor cu caracter personal”, sustine senatorul Iulian Urban, vicepresedintele Comisiei juridice din Senat. Potrivit acestuia, angajatii bancilor care se vor ocupa cu verificarea si culegerea informatiilor despre cilenti nu isi pot justifica activitatea privind siguranta nationala, care intra in atributiile altor institutii abilitate, serviciile de informatii. „Daca luam numai exemplul oferit de punctul f al articolului 16, in care se precizeaza ca bancherii trebuie sa cunoasca „circumstantele personale ale clientului”, putem sa realizam cât de departe pot merge lucrurile sub acest aspect si cât de aberante pot fi prevederile acestui nou regulament al BNR”, a declarat senatorul.
Mişcările sociale par a lovi Europa din toate părţile, chiar dacă la bază nu au aceeaşi rădăcină. Însă, pe fondul actualei crizei economice, tensiunile sociale au escaladat in mai multe tari europene. Şefii de stat şi de guvern din UE intenţionează să discute, în cadrul unei reuniuni de urgenţă programată pentru luna martie, problema revoltelor sociale şi a protestelor violente, informează cotidianul britanic „The Telegraph”. Odata cu revoltele sociale care afectează deja Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Grecia şi Islanda, liderii politici ai UE au considerat că este necesară o abordare concertată pe plan comunitar. Probabil, cu aceasta ocazie, Jandarmeria Europeana isi va intra serios “in paine”.
„Sindromul grecesc”, aşa cum au fost denumite mişcările violente ale tinerilor eleni, riscă să ajungă şi în alte state europene. Şomajul, creşterea preţurilor şi o putere de cumpărare tot mai mică va „paraşuta” Europa în centrul unui haos social. Efectele puternice şi perverse ale crizei sunt, în prezent, cel mai greu resimţite de Islanda, unde acţiunile de protest împotriva politicilor economice ale Executivului au fortat guvernul sa accepte organizarea de alegeri anticipate.
Nici în Grecia, tensiunile sociale nu au putut fi dezamorsate, chiar dacă autorităţile au aplicat „modelul” rusesc al arestărilor în masă în cazul protestelor studenţilor. Începând de vineri, mii de agricultori eleni au blocat drumurile care leagă sudul ţării de nord si in acelasi timp si frontiera cu Bulgaria. Agricultorii sunt nemultumiti de scaderea preturilor produselor agricole si de sprijinul redus din partea statului.
In acelasi timp, criza economica devine tot mai grava. Marea Britanie a intrat oficial in recesiune economica, PIB scazand cu 1.5% in ultimul an. In acelasi timp, tot mai multi britanici au ajuns in incapacitatea de a-si plati ratele la case, astfel ca numărul proprietăţilor imobiliare reintrate în posesia băncilor a crescut cu 92%, creşterea fiind mai accelerată în ultimul trimestru. O statistica arata ca o familie britanică îşi pierde casa la fiecare zece minute.
De cealalta parte a baricadei, ignorând situaţia dezastruoasă în care au fost aduse şi cele mai mari bănci, lovite de criza financiară, dar şi de managementul defectuos, bancherii de prin toate colţurile lumii refuză cu încăpăţânare să renunţe la avantajele băneşti enorme pe care le aveau până acum. De exemplu, personalul de la banca britanica Northern Rock (acum deţinută în majoritate de stat) va primi bonusuri de 8,8 milioane de lire sterline (bani ai contribuabililor) pentru că şi-au făcut o parte din treabă (mai exact, au returnat o parte din cele 27 de miliarde date de stat), scrie The Daily Mail.
Cum se pregateste Romania de criza si de protestele sociale care o vor insoti cu siguranta? Pai, in primul rand, an de an, numarul jandarmilor a crescut (in 2009, teoretic, n-ar trebui sa se faca noi angajari in Jandarmerie, dar ramane de vazut; oricum, numarul jandarmilor, politistilor, politistilor comunitari etc. din Romania este foarte mare). In acelasi timp, prin legea 298/2008, s-a legiferat urmarirea si interceptarea tuturor comunicatiilor telefonice si electronice din Romania. O definitie perfecta a statului politienesc.
Din punct de vedere economic, guvernul Romaniei se balbaie continuu. Nu a fost nici macar votat bugetul de stat pe 2009, asa ca e greu de spus ce masuri economice vor fi luate in realitate! Ce e clar e faptul ca moneda nationala, leul, este in cadere libera ceea ce va antrena o explozie a preturilor, care, corelata cu inghetarea anuntata a salariilor si pensiilor, inseamna o saracire tot mai accentuata pentru majoritatea populatiei.
Parlamentul European a sarbatorit, in sedinta festiva din 13 ianuarie 2009, cea de-a zecea aniversare a monedei Euro, avandu-i ca invitati pe Presedintele Bancii Centrale Europene Jean-Claude Trichet si pe Comisarul pentru Economie si Finante Joaquin Almunia.
Facand ca de obicei nota discordanta printre vocile triumfaliste, Nigel Farage, presedintele grupului Independenta/Democratie (Ind/Dem, de-centralistii eurosceptici) intervine cu o interesanta aluzie la vremurile Uniunii Sovietice si cu un diagnostic succint al Euro, pe care il anunta ca fiind “in pragul prabusirii”.
Inainte de sedinta, functionarii grupului Ind/Dem au impartit carti postale pe care erau desenate monede euro din ciocolata (cuvantul englez pentru prabusire, meltdown, inseamna totodata si “topire”).
Sursa inregistrarii video: Bilioteca audio-vizuala a PE
In mod oficial, incepand cu aceasta zi, 20 ianuarie 2009, in Romania s-a instaurat pe deplin statul politienesc de tip Big Brother. Prin legea 298, adoptată în ultimele zile de funcţionare a fostului parlament, drepturile şi libertăţile noastre cetăţeneşti au primit o lovitură nimicitoare. Practic, toate comunicatiile electronice: telefoanele, sms-uri, mesajele transmise pe internet, site-urile pe care le accesam etc. vor fi inregistrate in baze de date care sunt tinute timp de (cel putin) 6 luni.
Fireste, interceptari ilegale s-au desfasurat masiv si pana azi, insa, de acum incolo, prin lege, toate companiile furizoare de servicii de telefonie, iar de la 15 martie 2009 şi provider-ii de internet, sunt obligati să stocheze absolut toate comunicaţiile noastre, furnizând în plus şi date referitoare la durata comunicaţiilor, adresele corespondenţilor şi pozitiile in spatiu ale celor implicaţi în procesul de comunicare! Cu alte cuvinte, intreaga Romanie este la Big Brother!
Da stiu, la o citire superficiala a legii, s-ar putea crede ca sunt inregistrate doar datele privind durata si adresele comunicatiilor si nu convorbirile efective. Totusi, exista un articol (nr.16) care spune asa: “Legea dispune ca toate informaţiile înregistrate în această perioadă să fie puse la dispoziţia procurorilor, în urma unei cereri aprobate de preşedintele instanţei de judecată căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în prima instanţă, daca informatiile indica pregatirea unei infractiuni grave”. Pai sa-mi spuna mie cineva cum se pot obtine asemenea informatii, fara a se inregistra efectiv ceea ce se comunica?? (Multumiri unui cititor pentru ca ne-a atras atentia asupra acestui aspect)
Lumea imaginată de George Orwell în 1984 devine realitate, iar noi, cetăţenii unei ţări ce se pretinde “democratică” suntem la cheremul oricărui funcţionar plătit din banii noştri care poate decide dacă reprezintam, cumva, o ameninţare pentru sistem. Bineinteles, abuzurile vor fi nenumarate. Securitatea datelor este, evident, iluzorie. Deja au aparut prin presa stereograme de la mai multe convorbiri telefonice intre diverse personaje publice. Desigur, convorbirile telefonice, email-urile etc. erau inregistrate si pana acum; insa aceasta lege va generaliza acest sistem de urmarire. Cu alte cuvinte, adio viata privata!
Legi similare exista in multe tari, printre care Marea Britanie, Spania sau SUA, unde adoptarea lor a starnit dezbateri in societatea civila si in presa. Atacurile “teroriste” de la 11 septembrie 2001 au constituit un pretext ideal pentru a impune asemenea legi, pentru ca ele cica ar contribui la prinderea “teroristilor”. UE a sustinut activ implementarea unor asemenea legi liberticide. La noi, bineinteles, n-a fost nici un fel de dezbatere, legea fiind adoptata pe furis, la sfarsitul mandatului legislativului trecut.
Este o nouă măsură impusă de alinierea României la standarde europene, prin care se realizează unul din adevăratele obiective ale Uniunii Europene: eliminarea de pe piaţă a micilor producători, în favoarea marilor trusturi susţinute de birocraţia de la Bruxeles.
Propagandistic, lucrurile sînt prezentate ca o expresie a grijii faţă de om care-i animă pe birocraţi, pe necesitatea protecţiei consumatorului. Dacă marfa are o etichetă pe care scrie numele producătorului şi termenul de garanţie, consumatorul nemulţumit ştie pe cine să reclame dacă i s-a vîndut marfă proastă.
De fapt, în pieţele ţărăneşti există un fel mult mai eficient de protecţie a consumatorului: acesta are dreptul să guste din marfă înainte de cumpărare. Astfel, clienţii pot să-şi dea seama de calitatea mărfii mult mai bine decît pe baza unei etichete care să certifice corespunderea cu nu ştiu care standard înregistrat la Direcţia Sanitar-Veterinară. Degustarea este prevăzută şi în legislaţie ca drept al cumpărătorului. Art. 1301 din Codul Civil spune: “În privinţa vinului, oloiului şi altor asemenea lucruri care, după obicei, se gustă înainte de a se cumpăra, vinderea nu există pînă ce cumpărătorul nu le-a gustat şi n-a declarat că-i convin”. Dar în scumpa noastră patrie instrucţiunile Direcţiei Sanitar-Veterinare sînt mai importante decît legi organice precum Codul Civil. Exact acest drept de degustare al clientului, care este unul din principalele avantaje ale pieţii ţărăneşti, este eliminat prin noile reglementări de tip “european”. Consumatorul, a cărui protecţie se invocă, nu mai are dreptul să controleze singur calitatea mărfii, prin degustare, ci trebuie să se încreadă în echipele de birocraţi ale Direcţiei Sanitar-Veterinare care vor face controale periodice în gospodăriile producătorilor şi vor emite certificate de calitate.
Gospodăriile ţărăneşti nu dispun de linii de ambalare şi etichetare a produselor, şi tocmai asta e ideea – ţăranii să nu mai vîndă direct în piaţă, ci numai prin intermediul marilor firme. Investiţia într-o linie de ambalare şi etichetare este prea împovărătoare pentru o gospodărie ţărănească, ea se justifică numai la firmele mari, care au de ambalat cantităţi de ordinul tonelor. Dacă firmele mari oferă ţăranilor preţuri prea mici pentru producţia lor, acestora nu le rămîne decît să protesteze zadarnic (cum au mai făcut-o), dar modalitatea eficientă de protest – refuzul de a mai livra procesatorilor şi vînzarea mărfii direct către consumatori – devine imposibilă ca urmare a acţiunilor funcţionarilor Statului Maximal.
Deocamdată, ţăranii români adoptă rezistenţa pasivă. După cum scrie ziarul “Deşteptarea” din Bacău, în acel judeţ doar 33 de producători s-au înregistrat la Direcţia Sanitar-Veterinară, acesta fiind şi motivul pentru care respectivul organism birocratic a stabilit deocamdată un nivel relativ scăzut al taxelor. Dar după ce producătorii vor fi prinşi în angrenajul birocratic taxele vor fi treptat mărite şi se vor introduce noi obligaţii privind controale periodice, care se vor face desigur tot contra cost. Scopul urmărit este de a face ca preţurile de pe piaţa ţărănească să nu fie mai scăzute decît cele înregistrate la supermarcheturi. În Uniunea Europeană se acceptă ca pe piaţa ţărănească să se vîndă maxim 5% din produse, şi numai pe segmentul de preţuri înalte.
Un alt efect al obligativităţii ambalării şi etichetării produselor îl constituie creşterea cantităţii de deşeuri produse de fiecare gospodărie. La blocul meu, de pildă, în urmă cu 2-3 ani erau destule 2 tomberoane de gunoi, iar acum sînt 3 tomberoane care devin arhipline pînă la ziua ridicării gunoiului. Creşterea cantităţii de gunoaie este bucuria ecologiştilor, care au astfel obiect de activitate (şi de încasat bani) din afacerile cu reciclarea ecologică a deşeurilor.
Uniunea Europeana incearca sa rescrie istoria pentru propriul sau beneficiu. Biroul (politic al) Parlamentului European a deschis o asa zisa “Casa a istoriei europene“, care isi propune sa stabileasca un comitet politic si un grup de experti care sa “aduca istoria Europei mai aproape de cetatenii sai, in special fata de tineri, si astfel sa promoveze ‘identitatea europeana’“. Pe de alta parte, mai exista si proiectul “Euro Clio“, finantat de catre Comisia Europeana.
Conform EuroClio (Clio era muza istoriei in mitologia greaca; dar ce sinistru suna Euroclio!), politicile de educatie sunt in generat decise de catre guvernele nationale. In cazul istoriei, asta ar fi dus la o orientare asupra studierii istoriilor nationale. Euroclio isi propune sa creasca “dimensiunea istoriei europene” (i.e. a istoriei UE) in programele scolare de istorie din tarile membre. V-ati prins, nu?
Intr-un document oficial al EuroClio, intitulat “Connecting Europe Through History“, se afirma ca anul “1789 a fost un punct central in stabilirea drepturilor omului in Europa“. Poate ca e adevarat, dar nu stiu daca de aceeasi parere ar fi sutele de mii de oameni care au sfarsit ghilotinati de catre tribunalele revolutionare. Alta observatie: nu mai este corect politic sa vorbesti de “invazii barbare”, ci doar de “migratia popoarelor”. Chiar asa, cum sa-i numeste pe stramosii germanilor, francezilor etc. barbari?!
Comisarul UE pentru extindere, Oli Rehn, a declarat in cadrul unei videoconferinte tinute la Oslo (capitala Norvegiei) cu Reykiavik (capitala Islandei) ca UE e pregatita pentru o cerere de aderare din partea Islandei, care ar putea fi rezolvata rapid. Oli Rehn a mentionat explicit ca Islanda si Norvegia ar putea deveni membre UE pana la sfarsitul anului, chiar inaintea Croatiei.
Islanda a avut probleme financiare serioase in anul 2008, ca urmare a crizei bancare mondiale. Practic, sectorul bancar islandez a colapsat. Valoarea coroanei islandeze (moneda oficiala) s-a prabusit, ceea ce a reprezentat un dezastru pentru islandezii care se imprumutasera in euro si care s-au trezit in imposibilitatea de a-si plati datoriile. Au avut loc numeroase demonstratii de protest la care s-au reunit mii de oameni, ceea ce pentru o tara cu 300.000 de locuitori este semnificativ.
Islanda si Norvegia sunt tari membre ale NATO, EFTA (European Free Trade Agreement), EEA (European Economic Area) a spatiului Schengen. De-a lungul anilor, populatia din Islanda s-a opus intr-o covarsitoare majoritate integrarii in UE. Din acest motiv, politicienii din aceasta tara nici macar nu au organizat vreun referendum in aceasta privinta. In Norvegia s-au organizat doua referendumuri in privinta aderarii la UE, dar populatia a votat impotriva.
Unul dintre motivele cele mai importante pentru care islandezii si norvegienii nu au vrut sa intre in UE, este acela ca economia acestor tari depinde in mare masura de industria de pescuit (in Islanda, ponderea pescuitului in cadrul economiei este covarsitoare). Insa, prin integrarea in UE, Islanda si Norvegia ar fi obligate sa permita pescadoarelor din tarile UE sa pescuiasca in apele sale teritoriale, conform politicii de cote de pescuit a UE.
Odata cu criza financiara, opozitia fata de intrarea in UE s-a mai diminuat in Islanda. Astfel ca integrarea acestei tari in UE pare destul de probabila. Totusi, ce se ascunde in spatele “bunavointei” comisarului Oli Rehn, care a promis o integrare rapida pentru Islanda si Norvegia? E adevarat ca prin faptul ca Islanda si Norvegia sunt membre ale EEA, o buna parte din legislatia UE este deja implementata in aceste tari. Sistemul financiar islandez este la pamant, totusi, exista sansele unei redresari care ar face Islanda un contribuitor net la UE. Apele maritime din jurul Islandei sunt si ele atractive pentru guvernele unor tari ca Spania si Portugalia. In cazul unei integrari rapide a Islandei, masina de propaganda va spune ca UE a salvat economia Islandei.
Totusi, mai exista si problema intrarii/sau nu in zona euro. Este greu de crezut ca odata cu admiterea in UE, Islanda va intra automat in zona euro. Cel mai probabil, acest lucru se va intampla dupa ce starea financiara a tarii se va fi ameliorat.
Un apropiat al presedintelui ceh Vaclav Klaus a anuntat, luni, infiintarea unui nou partid de dreapta, cu cinci luni inainte de alegerile pentru Parlamentul European. Partidul Cetatenilor Liberi (SSO) se vrea o alternativa la Partidul Democratic Civic (ODS) prezidat de premierul liberal Mirek Topolanek, a declarat fondatorul sau, Petr March, care conduce un grup de reflectie cunoscut pentru ca este apropiat de seful statului.
Noul partid eurosceptic va coopera cu miscarea irlandeza Libertas a milionarului Declan Ganley, care a condus campania impotriva Tratatului de la Lisabona, a spus el, relateaza AFP. Formatiunea isi propune sa militeze impotriva ratificarii Tratatului de la Lisabona si pentru organizarea unui referendum asupra adoptarii monedei euro in Cehia.
Parlamentul ceh trebuie sa se pronunte in februarie asupra Tratatului de la Lisabona, destinat sa reformeze institutiile europene si pe care presedintele Klaus il critica vehement. Nimeni nu a spus nimic luni despre o posibila aderare a lui Klaus la noul partid, dar fiul acestuia, numit tot Vaclav, il sustine deschis.
Seful statului preconizase el insusi crearea unui partid de dreapta eurosceptic atunci cand demisionase, in decembrie, din functia de presedinte de onoare ale ODS, care potrivit lui s-a apropiat prea mult de centru. Pe de alta parte, un partid pro-UE, Liberalove.cz (LIB), a fost infiintat tot luni in perspectiva alegerilor europene din 4-7 iunie. Platforma sa propune crearea unei confederatii – un fel de State Unite ale Europei – potrivit agentiei de presa CTK.
Vor fi interzise televizoarele cu plasma in Europa? Se pare ca da, daca o propunere a UE va intra in aplicare. Motivul invocat de UE este acela ca televizoarele cu plasma consuma mai multa energie electrica decat televizoarele cu tub catodic si cele lcd, pentru aceeasi diagonala. Totusi, in mod evident, calitatea imaginii este mult superioara in cazul televizoarelor cu plasma, ceea ce, in ciuda pretului lor mai mare, le face atractive pentru cei mai instariti.
Probabil că nu toate plasmele vor fi interzise şi nu dintr-odată, dar s-ar putea decide ca modelele „cel mai intens consumatoare de energie” (valabil si pentru LCD-uri cu diagonala mare) să fie retrase de pe piaţă într-un interval dat, informeaza publicatia Daily Telegraph. De pildă, până în 2012, în cele 27 de state UE nu ar mai trebui să se afle în vânzare becuri incandescente clasice. Din acel an ar trebui să se comercializele numai becuri ecologice, mate, a căror lumină nu este agreată de toţi oamenii şi e mai daunatoare pentru ochi decat lumina unui bec cu incandescenta.
În privinţa plasmelor, se consideră doar că sunt dăunătoare mediului (vechea poveste cu “incalzirea globala”, pe care o resimtim(sic) in aceste zile in Romania), mai ales după ce, pe lângă cele achiziţionate pentru a fi instalate acasă, nenumărate asemenea aparate au fost cumpărate de autorităţi publice, care transmit diverse mesaje prin intermediul lor, şi de proprietari de localuri, care îşi sporesc vânzările dacă le oferă clienţilor posibilitatea de a urmări un film sau un meci. In intentia UE de a interzice televizoarele cu plasma, se ascund si diverse interese ale producatorilor de televizoare.
Producatorii mari de televizoare plasma ca Pioneer, Panasonic, Hitachi, promoveaza diagonalele mari (desi au aparut si lcd tv de 46 de inci), negru mai bun (datorita faptului ca tehnologia nu se bazeaza pe prezenta unei lumini permanente de fundal), timp bun de raspuns, unghi de vizualizare mare (valabile si la unele LCD-uri). Datorita tehnologiei de fabricatie, diagonalele mici nu sunt viabile la plasma TV, de aceea acestea au diagonale peste 37 de inci. In plus, datorita posibilitatii de reproducere mai buna a negrului, televizoarele cu plasma ar fi mai indicate pentru medii de tip home-cinema (cu lumina estompata).
De cealalta parte sunt companii care au dezoltat preponderent tehnologia LCD – Sony, Lg-Philips, Samsung, care promoveaza superioritatea aceste tehnologii prin rezolutia mai buna oferita (desi sunt si plasme care suporta rezolutii de 1024 x 769, sau char 1920 x 1080), prin imbunatatirea continua a timpilor de raspuns a imaginii si a unghiului de vizualizare. Datorita tehnologiei specifice, LCD TV se preteaza mai bine in medii luminoase. De asemenea, televizoarele LCD se regasesc si la diagonale mai mici – de la 20 de inci in sus.
