Senatul ceh a aprobat miercuri Tratatul de la Lisabona, după validarea sa în Camera Deputaţilor în februarie, deschizând calea pentru ratificarea finală de către preşedintele ţării, Vaclav Klaus. Tratatul, a fost aprobat cu 54 de voturi pentru din cele 79 exprimate, notează Agerpres.
Cu toate acestea, preşedintele Cehie, Vaclav Klaus, tara care detine presedentia UE, a declarat că nu va ratifica, cel puţin deocamdată, Tratatul de la Lisabona. Klaus a explicat că nu ratifică deoarece un grup de senatori cehi a depus o contestaţie la Curtea Constituţională, dar şi pentru că Tratatul a fost respins la referendumul din Irlanda. Un grup de senatori ai partidului liberal ODS intenţionează să conteste încă o dată Tratatul în faţa Curţii Constituţionale. Vaclav Klaus a anunţat deja că va aştepta decizia Curţii înainte de a semna textul legii.
„Tratatul de la Lisabona este mort deocamdată. Este mort pentru că a fost respins prin referendum într-unul din statele membre. De aceea, o decizie de ratificare a tratatului nu se află pe agendă în acest moment”, a declarat Vaclav Klaus. Pentru a intra în vigoare, Tratatul de la Lisabona trebuie ratificat de toate cele 27 de state comunitare. Procesul de ratificare mai trebuie finalizat în Germania şi Polonia, în timp ce Irlanda s-a angajat să organizeze un nou referendum până în noiembrie.
7/5/2009
Sursa: George Bara – NapocaNews.ro
România va fi nevoită să aleagă 35 de politicieni pentru a se reprezenta în Parlamentul European. Campania pentru europarlamentare a început timid, fără să dea semnale că se va dezmorţi în viitorul apropiat. Doar candidata Eba, fiica lui Traian Băsescu, mai primeşte un dram de atenţie mediatică, însă întotdeauna declaraţiile ei nu au legătură cu Parlamentul European, ci mai degrabă cu frustrările personale din cauza faptului că este … cine este.
Privind în jurul meu văd că majoritatea românilor nu sunt interesaţi de aceste alegeri. Şi pe bună dreptate. Vom vedea iar un scrutin cu o prezenţă la vot de sub 20%, cu majoritatea votanţilor din mediul rural sau din sectoarele capitalei unde pomana electorală este ca şi legalizată. Şi aceste alegeri se vor termina aşa cum au şi început: pe neobservate.
În fapt, alegerile parlamentare au, în procesul de conducere al Uniunii Europene o foarte mică însemnătate şi constituie doar o mascaradă pentru a simula “democraţia” Uniunii. Parlamentul Uniunii Europene are “doar” 732 de membri care votează pe bandă rulantă legi de extremă importanţă: interzicerea căciulilor cu şnur, fixarea datei Paştelui sau elaborarea de norme lingvistice. Aceste legi, concepute de diferite comisii formate în principal din birocraţi şi nu din europarlamentari aleşi, ajung să fie votate sau respinse cu o viteză uimitoare. Se ajunge chiar până la câteva mii de legi pe zi. Iar timpul acordat unui parlamentar pentru o intervenţie în plen este de doar 5 minute.
Cu toate acestea, un europarlamentar va câştiga minim 7000 de euro pe lună, la care se adaugă diferte sporuri, decontări şi diurne. Un membru al Comisiei Europene câştigă minim 20.000 de euro pe lună, urmând a primi 10.000 de euro pe lună timp de trei ani chiar după încetarea mandatului.
Aparatul birocratic al Uniunii Europene este unul gigantic şi avid consumator de fonduri. Birocraţia şi lipsa de democraţie din interiorul organismelor de conducere ale Uniunii au ajus la cote absurde, ducând chiar la înfiinţarea unui nou partid pan-european, Libertas, care urmăreşte relaxarea birocraţiei şi readucerea valorilor democratice în sânul Uniunii.
Uniunea Europeană nu a adus până acum beneficii economice României. Din contră, cotizaţia anuală din primul an de aderare a fost mai mare decât beneficiile: 1,17 miliarde de euro daţi faţă de 400 milioane primiţi. O dată cu aderarea, alte sectoare au fost lovite grav, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a populaţiei: scumpirea artificială a asigurărilor RCA, a zahărului, a cărnii, a benzinei etc. În tot acest timp, micile intreprinderi româneşti au fost pur şi simplu măturate de afacerile mult mai competitive care au intrat liber pe piaţa românească. Printre singurele beneficii reale ale aderării la Uniunea Europeană putem număra doar dreptul la liberă circulaţie, un drept care ar trebui să fie garantat de simpla calitate de cetăţean al Europei şi nu de aderarea la Uniune!
Şi în tot acest haos birocratic-financiar, europarlamentarii români au reprezentat România cu stimă şi cu dăruire, trecând într-un anonimat total existenţa României pe harta Europei. Românii care ştiu cine i-a reprezentat în PE până acum pot fi număraţi pe degete. Poate doar clujeanul Rareş Niculescu a mai reuşit să se facă cunoscut după ce a provocat un scandal într-un club de manele din Cluj-Napoca.
Acum suntem puşi în faţa unor alţi candidaţi care cu siguranţă doresc această funcţie doar pentru beneficiile materiale pe care le prezintă. Birourile parlamentare ale euro-politicienilor români au fost pentru acum doar sugative de bani, prin acordarea de slujbe de funcţionari tinerilor membri de partid care trebuiau îmbogăţiţi cumva. Între timp, când România a avut cu adevărat nevoie de ajutorul Uniunii, acesta s-a lăsat aşteptat. Românii din Valea Timocului au primit chiar voturi duşmănoase din partea reprezentanţilor români. În Basarabia, unde trăiesc câteva zeci de mii cetăţeni români, alegerile au fost fraudate grosolan, cu oblăduirea observatorilor europeni. Europarlamentarii români nu au avut nicio luare de poziţie în acest sens, iar UE a preferat să întoarcă spatele Basarabiei, de frica Rusiei care controlează debitul la gaze. Uniunea Europeană nu a reuşit să aducă normalitate în viaţa României, în justiţie, economie, societate. În schimb, a adus norme şi legi stupide care sunt doar un prim pas către federalizarea bătrânului continent.
7/5/2009
