Arhiva pentru July 2010
Cotidianul, 23 iulie 2010
Comisia Europeană a respins taxarea inversă în sectorul alimentar prin care TVA s-ar încasa la vânzarea produsului în magazin, a declarat preşedintele patronatului din industria panificaţiei Rompan, Aurel Popescu.
Prin taxarea inversă în industria alimentară, TVA se încasează în magazine, nu pe parcursul ciclului de fabricaţie a produselor.
Preşedintele Rompan a mai spus că în prima decadă a lunii iulie, după creşterea TVA, vânzările din domeniul panificaţiei au scăzut cu 10% şi vor urma să scadă cu 15-20%.
“Domnul Vlădescu mi-a spus să vorbim despre taxarea inversă la trecut, pentru că nu se mai poate face, deoarece România nu poate obţine acest lucru de la Comisia Europeană”, a spus Popescu.
Vlădescu, neputincios în faţa UE
El i-a cerut lui Vlădescu să convingă oficialii de la Bruxelles să accepte taxarea inversă, pentru că altfel va fi încurajată evaziunea fiscală.
“Asta înseamnă că s-a dat drumul la evaziunea fiscală, iar aceasta este aproape legalizată”, a adăugat Popescu.
Şi Mihai Lungu, preşedintele Cooperativei Muntenia, a spus la rândul său că, dacă evaziunea nu va fi stopată, toate subvenţiile vor fi inutile.
“Cu evaziunea se poate termina într-o lună, dacă se vrea. Noi avem 70-80% evaziune faţă de 2-3% cât au alte ţări europene”, a adăugat Lungu.
Pentru a veni în sprijinul producătorilor, Ministerul de Finanţe propunea taxarea inversă pentru livrările de bunuri din interiorul ţării pentru cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine şi produse de panificaţie.
23/7/2010
In ultimele zile, s-a vorbit tot mai mult despre “pericolul” invaziei Uniunii Europene de catre cetatenii din Republica Moldova care vor primi cetatenia romana. Pe un ton alarmist, ziare ca “Der Spiegel”, apoi “Sunday Times” şi “Daily Telegraph” au relatat că doar din România pot veni 900.000 de imigranţi care, fiind în posesia unui paşaport de liberă trecere, ar putea umple piaţa forţei de muncă din Occident. Nu au intarziat sa apara critici si din partea oficialilor UE. “Extinderea evolueaza pe usa din spate, in contextul in care am primit deja un numar urias de noi cetateni, din cauza politicilor de cetatenie ale unor state membre”, a declarat un diplomat de rang inalt de la Bruxelles.
Realitatea factuala contrazice insa aceste scenarii “apocaliptice”. In primul rand, la ora actuala, deja un mare numar de cetateni moldoveni lucreaza in tari occidentale, in special in Italia si Spania. In 2008, a fost acordată cetăţenia română pentru 5.585 de solicitanţi, număr care a crescut la 17.437 în anul următor. Procesul a fost accelerat, dar rămâne încă departe de “sutele de mii” de paşapoarte româneşti (potenţiali “lucrători ieftini”, cum îi numeşte revista), care ar putea să ameninţe statele UE.
Majoritatea “noilor europeni” sunt africani. Potrivit statisticilor UE, majoritatea “noilor europeni” (29%) proveneau din Africa, într-o statistică pe anul 2008. Ei erau urmaţi de cei din Asia (19%) şi America de Sud (17%), nu de est-europeni din afara graniţelor UE. Cu mai puţin de 6.000 cetăţenii acordate în acel an, România se numără între statele UE cele mai reticente în această privinţă. Franţa a acordat cele mai multe cetăţenii (137.000), urmată de Marea Britanie (129.000) şi Germania (94.000). Cele trei state acordaseră 50% dintre noile cetăţenii în 2008.
Dar, fireste, guvernele occidentale vor sa gaseasca un tap ispasitor pentru incapacitatea lor de a-si scoate tarile din criza economica!
23/7/2010
Serviciul de Acţiune Externă al UE (EEAS), creat în urma Tratatului de la Lisabona, va costa cu circa 55 milioane euro mai mult decât se estimase. Totalul va depăşi şapte miliarde euro, bani din care UE va crea o echipă de 7.000 diplomaţi şi o reţea de 136 ambasade, a calculat The Daily Telegraph. Deşi EEAS este condus de o britanică, baroneasa Catherine Ashton, unii politicieni britanici critică risipa de bani în aceste vremuri de austeritate. (Gandul.info)
18/7/2010
Sursa: www.gandul.info
Britanicii sunt intrigaţi că trebuie să contribuie cu 162 milioane euro la acest fond, pentru “privilegiaţi” care se pensionează la 60 de ani. De zece ori mai mare decât pensia medie din Regatul Unit (UK) este pensia unui funcţionar care a lucrat pentru instituţiile europene, a constatat The Daily Telegraph. Şi mai grav de atât, consideră publicaţia, este faptul că, în timp ce pensiile britanicilor scad, cele ale “eurocraţilor” nu par să cunoască nicidecum efectele crizei economice din majoritatea statelor UE.
În medie, un funcţionar UE iese la pensie cu 72.000 euro, iar fondul total pentru plata pensiilor este de 1,214 miliarde euro (999 milioane lire sterline). Din totalul sumei, Marea Britanie este chemată să contribuie cu 162 milioane euro, tocmai într-un an în care Guvernul de coaliţie (dintre conservatori şi liberal-democraţi) a anunţat drastice reduceri de cheltuieli. Generoasele pensii din sistemul public din UK vor fi reduse, în timp ce fondurile de pensii private au anunţat deja că deponenţii trebuie să se aştepte la mai puţin decât banii pe care contau. Criza a lovit cel mai drastic veniturile pensionarilor din întreaga UE, dar acest lucru nu se cunoaşte în cazul “eurocraţilor”.
Deşi fondul lor de pensii a avut un deficit de peste 110 milioane euro în 2009, acesta a fost acoperit şi pensiile rămân la acelaşi nivel. “Într-o perioadă în care guvernele europene iau măsuri semnificative de reducere a cheltuielilor publice, inclusiv îngheţarea sau reducerea salariilor, pensiile din instituţiile UE trebuie să reflecte deciziile foarte dificile luate în Europa”, este de părere un diplomat britanic, citat sub protecţia anonimatului.
Mai direct, europarlamentarul UKIP Nigel Farage a declarat că “ipocrizia acestor oficiali ai Uniunii Europene este nelimitată. Cer altora să muncească mai mult, pentru ca ei să iasă la pensie la 60 de ani”. De fapt, potrivit unei reforme de acum cinci ani, “eurocraţii” se vor pensiona, gradual, la 63 de ani. Chiar şi acest prag este mai mic decât al majorităţii celorlalţi europeni. Peste două decenii, britanicii ar urma să se pensioneze la 68 de ani, iar germanii la 67 de ani.
14/7/2010
Declaraţie scrisă referitoare la declasificarea documentelor privind OZN-urile
Parlamentul European, avînd în vedere articolele 4, 179, 180 şi 189 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, avînd în vedere articolul 123 din Regulamentul său de procedură,
A) Întrucît, în 1978, cea de-a 33-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a recunoscut oficial problema OZN-urilor;
B) Întrucît, în 1993, la Parlamentul European a fost prezentată o rezoluţie, semnată de fizicianul italian Tullio Regge, care viza extinderea la nivel european a competenţelor de investigare în materie de OZN-uri ale unicului organism existent la acea vreme în Europa (SEPRA, astăzi GEIPAN);
C) Întrucît numeroşi reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice sînt interesaţi de fenomenul OZN şi au denunţat ocultarea sistematică a datelor;
D) Întrucît un studiu al materialelor adunate de guvernele tuturor statelor membre ar avea importante consecinţe ştiinţifice şi tehnologice:
1) consideră că este esenţial să se înfiinţeze un Observator ştiinţific pentru analizarea şi divulgarea datelor obţinute pînă acum de diverse organisme şi guverne din Europa;
2) solicită deschiderea arhivelor publice referitoare la OZN-uri şi declasificarea de către statele membre, pentru a permite accesul public al cetăţenilor şi mass-media la toate documentele.
3) încredinţează preşedintelui Parlamentului European sarcina de a transmite prezenta declaraţie, însoţită de numele semnatarilor, Comisiei, Consiliului şi guvernelor statelor membre.
Marţi, 6 iulie 2010
Pe aceeasi tema: www.descopera.ro
7/7/2010
După atâta anticameră la UE şi câţiva ani de membri deplini, suntem deja familiarizaţi cu noi termeni ca: directive, europarlamentari, acquis comunitar, fonduri, programe, etc. Mai puţin cunoscut este termenul de platformă. Ce este o platformă UE? O structură europeană operativă instituită din
“necesitatea de unire a eforturilor naţionale în scopul atingerii unei mase critice suficiente din punct de vedere al forţelor umane angajate şi al fondurilor necesare pentru desfăşurarea unor activităţi de natură a soluţiona marile probleme şi provocări ale zilei de azi.”
(Extras dintr-un document UE privind platformele).
Încurajator, înălţător şi… ameţitor! Parcă ar fi limbajul de lemn din documentele PCR, amestecat, însă, şi cu esenţe exotice. Este limbajul de lemn al UE tradus în româneşte. Platforma vrea să fie, în primul rând, un fel de dezbatere, un brain-storming, o “furtună de idei” din care să rezulte acţiuni concrete conjugate pentru „soluţionarea marilor probleme şi provocări ale zilei de azi.” Există platforme tehnologice (la unele din acestea Romania nu poate veni decât cu o contribuţie palidă având în vedere că majoritatea industriilor şi cercetarea aferentă au fost lichidate), platforme sociale (ex. Platforma pentru incluziunea rromilor), platforme educaţionale (ex. Platforma pentru e-learning), platforme privind sănatatea (ex. Platforma Europeană de Scleroză Multiplă), platforme de mediu (ex. Platforma pentru zero emisie la utilizarea combustibililor fosili) şi altele.
În materie de platforme, inventivitatea funcţionarilor UE nu are limite. Cea mai tare platformă este fără îndoială Platforma Europeană de Dezbatere (P.E.D), care va deveni operaţională şi în România. Este un fel de supraplatformă peste toate celelalte care, şi ele, …dezbat. Limbajul bombastic de lemn, din multiple esenţe, este la el acasă, după cum se poate vedea din exemplele de mai jos. În paranteză am trecut în roşu indicaţiile de regie care ne readuc în memorie cuvântările tovarăşului secretar general al PCR, Nicolae Ceauşescu:
„Prin crearea şi operaţionalizarea PED, pentru prima dată de la aderarea sa la Comunitate, România va dispune de un instrument apt să demonstreze atât credibilitatea sa ca partener al Uniunii, cât şi realitatea creşterii permanente a nivelului de familiarizare şi de aderare necondiţionată (a se citi „capitulare necondiţionată”- n.a.) a societăţii româneşti la politicile şi practicile europene.”
(Aplauze)
„P.E.D. îşi propune să genereze şi să promoveze idei şi iniţiative care, în urma evaluării profesionale efectuată de instituţiile de profil şi a dezbaterii publice a acestora în cadrul forumurilor societăţii civile organizate, vor putea fi transformate în proiecte realiste, cu aport major în atingerea acelei stări de bunăstare şi progres (să fim serioşi! – n.a.) dorită de toţi cetăţenii din România şi din ţarile partenere.”
(Vii aplauze. Ovaţii)
“P.E.D. reuneşte companii cu capital de stat, public şi privat din toate ramurile economiei naţionale, ONG-uri şi persoane fizice cu o înaltă probitate morală şi profesională (oare vor accede asemenea persoane la conducerea UE şi a României? – n.a.) interesate să investească în prezent pentru a crea fundamentul succesului societăţii viitorului (cu siguranţă o societate comunistă globală sui-generis – n.a.) la scara naţională, maximizând totodată contribuţia europeană şi internaţională a României la transformarea în realitate a proiectelor similare dezvoltate de Comunitate şi de Naţiunile Unite la nivel global.”
(Aplauze prelungite. Ovaţii.Se scandează P.E.D! P.E.D! P.E.D.!)
Vorbe, vorbe, vorbe. Curat comunitar!
Nicuşor Gliga, 2 iulie 2010
5/7/2010
