Cine poate pune ordine în haos? Uniunea Europeană cu celebrul ei slogan, unitate în diversitate, arată astăzi ca o casă în care fiecare locatar şi-a făcut de cap în devălmăşie şi tot ce-i mai ţine împreună este faptul că nu au unde să se mute. Mai mult decât atât, toţi sunt datori unul altuia cu sume uriaşe de bani care nu există decât în catastife. La început în casă era curat. Fiecare locatar părea să se conformeze regulii potrivit căreia ţoalele se ţin frumos rânduite în dulap şi maxim 3 % să iasă printre uşile şifonierelor. Aceste vremuri sunt demult apuse, pentru că sub privirile îngăduitoare ale tuturor, fiecare a trişat. Degeaba vine acum neamţul mai curăţel să dea cu mătura. Cum se deschide un dulap, cum cad din el grămadă de rufe murdare în mijlocul sufrageriei, ba te mai trezeşti şi cu cadavre în putrefacţie.Atmosfera este irespirabilă şi unii ar vrea să plece din casă. Dar e foarte greu.
Când euro nu era decât ECU adică o monedă de cont, iar locatarii erau mai puţini, nu era o problemă. Din ce în ce mai mulţi analişti găsesc că păcatul originar este transformarea monedei de cont într-una materială. Au trebuit însă să treacă 10 ani şi o criză majoră ca să se constate că eurozona nu este o zonă monetară optimă, deşi teoreticienii au întrevăzut demult că politica monetară unică a BCE n-o să poată satisface în egală măsură ţări şi popoare cu temperamente, structură şi alte trăsături, diametral opuse, precum Germania şi Italia, de pildă. Visul ar fi fost ca economiile statelor să conveargă real şi nu doar nominal, adică în cuvinte simple, să semene. Ei bine se dovedeşte că nu seamănă mai deloc, iar unitatea în diversitate este o struţo-cămilă evident bizară. Cum de nu şi-au dat seama politicienii care au pus la cale uniunea monetară de acest adevăr este o întrebare retorică. Cred că şi-au dat seama, însă avantajele au eclipsat dezavantajele. Or, până la izbucnirea crizei, transparenţa preţurilor, eliminarea riscului valutar, mobilitatea forţei de muncă, toate avantajele monedei unice au fost extrem de vizibile. Acum sunt în prim-plan toate dezavantajele, ba încă unele nebănuite, iar ambiţia Germaniei de a impune austeritatea ca soluţie corectă la dezordinea din casa UE amplifică nemulţumirile.
Dacă nu cu multă vreme în urmă, zona euro părea un club select cu meniu gustos şi ţinută obligatorie, acum seamănă din ce în ce mai mult cu o tavernă destul de periculoasă. Ironia sorţii, sau la omul sărac nici boii nu trag, face ca România să fi făcut primii paşi în club exact în momentul în care se strică atmosfera. Uniunea Europeană nu mai este azi steaua de la începuturi, face implozie şi se transformă pe zi ce trece într-o tânără gaură neagră. Nu mai putem nici ieşi, nici sta pe-afară.
Criza care a împins Grecia către FMI şi este pe cale de a îngenunchea Irlanda va ataca pe rând statele din zona euro până va determina destrămarea uniunii monetare, deoarece problema fundamentală este chiar moneda euro, consideră un editorialist Bloomberg.
În opinia lui Matthew Lynn, editorialist Bloomberg şi autor al unei cărţi despre criza din Grecia, singura soluţie de a pune capăt permanent “jocului de domino” este împărţiera zonei euro în “zone monetare”, adică grupuri de state cu nevoi similare de politică monetară.
El observă că, pentru fiecare ţară, criza pare să plece de la motive foarte diferite – probleme fiscale în Grecia, un sistem bancar prăbuşit în Irlanda, deficit bugetar în Portugalia, căderea pieţei imobiliare în Spania, datoria publică uriaşă în Italia sau un sistem învechit de asistenţă socială din Franţa – iar singurul numitor comun este moneda euro.
“După ce Irlanda va primi un bailout de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, vom auzi destule poveşti liniştitoare despre cum a fost oprită criza, a fost stabilizată zona euro, iar moneda unică a fost salvată. Va reapărea retorica grandioasă despre importanţa proiectului european, speculatorii vor fi condamnaţi de la un capăt la altul al continentului. Nu credeţi un cuvânt. Euro a devenit o maşină de falimente. Odată ce pieţele vor fi terminat cu Irlanda, se vor muta în Portugalia şi Spania, apoi în Italia şi Franţa. Este un efect de domino, iar cu fiecare bailout faliile din interiorul zonei euro se lărgesc tot mai mult. Procesul nu se va sfârşi până când nu se va renunţa la moneda unică”, scrie Lynn.
Faptul că Grecia a intrat în zona euro “cosmetizând” datele despre buget nu se aplică şi în cazul Irlandei. Irlanda a avut o economie foarte solidă în ultimii 20 de ani şi, în plus, odată cu apariţia crizei, irlandezii au luat toate măsurile de austeritate posibile, în timp ce grecii “şi-au băgat capul în pământ”, notează autorul.
“Pe scurt, problema nu este Irlanda. Este moneda euro. Logica acestui fapt este irefutabilă. Şi, dacă moneda unică este la rădăcina crizei, problemele nu se vor opri aici”, consideră editorialistul.
Astfel, fiecare criză a încrederii va fi declanşată de un alt factor determinant în fiecare ţară, dar problema fundamentală este apartenenţa la moneda euro, care a împiedicat adaptarea politicii monetare la modelul fiecărei economii şi problemele fiecărui stat.
“Când s-a lansat moneda euro, s-a pariat pe faptul că împărtăşirea aceleiaşi monede va aduce convergenţă unui grup de economii foarte diferite, permiţând Băncii Centrale Europene să opereze o singură politică monetară pentru toate statele. A fost o teorie interesantă, dar s-a dovedit a fi greşită”, a mai spus editorialistul. (Vlad Popescu, vlad.popescu@mediafax.ro)
Bruxelles-ul a anunţat ieri că Bucureştiul trebuie să restituie 46,3 milioane de euro pentru cheltuirea incorectă a fondurilor agricole şi pentru întârzieri de plăţi. Din cele 46,3 milioane de euro, 41,7 ar urma să revină la bugetul Uniunii Europene din cauza unor deficienţe ale sistemelor LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole şi GIS (sistemul de informaţii geografice), ale controalelor financiare şi pentru modul ineficient în care au fost aplicate sancţiuni. Pentru plăţi întârziate aferente anului 2008, Bucureştiul va restitui alte 4,6 milioane de euro.
Decizia Comisiei Europene este executorie. România a epuizat toate instrumentele de contestaţie puse la dispoziţie de legislaţia comunitară, adică întâlnirile bilaterale între autorităţile române şi Comisia Europeană şi procedura de conciliere”. Sumele se vor opri automat din viitoarele cheltuieli aferente Fondului European de Garantare Agricolă, efectuate de România. „Autorităţile române au convenit cu Comisia Europeană reţinerea eşalonată a acestei sume, în trei tranşe egale, respectiv în lunile ianuarie ale anilor 2011, 2012 şi 2013″, a precizat ministrul agriculturii, Valeriu Tabără.
Daca ati mai vizitat in ultima vreme un magazin cu produse electrice, ati constat probabil ca becurile incandescente de 100w au disparut. Acest lucru nu e intamplator, ci reprezinta doar un pas intermediar din procesul prin care UE va interzice complet becurile cu incandescenta pana in 2015. Becurile de 100w au fost interzise de la sfarsitul anului trecut in UE, iar cele de 75w din luna septembrie a acestui an! Oare cati romani sunt macar constienti de acest lucru?
Un om de afaceri german a reusit totusi sa “pacaleasca” totusi legislatia UE, si sa vanda in mod legal becuri de 75w si 100w! Mai precis, conform Reuters, Siegfried Rotthaeuser a clasificat becurile de 75 & 100 watti ca “mici dispozitive de incalzire”, vanzandu-le sub numele de “heatballs“. Oricum, la cum evolueaza lucrurile, cetatenii din UE vor ajunge sa cumpere becuri de incandescenta de pe piata neagra. Recomandam romanilor sa-si faca stocuri consistente de becuri incandescente, daca mai vor sa se bucure de o lumina artificiala calda, clara si mai putin daunatoare ochilor!
Funcţionarii din instituţiile Uniunii Europene urmează să primească o majorare salarială de peste 5 procente, prin trei creşteri pregătite de Comisia Europeană, scrie cotidianul britanic Daily Mail, în ediţia de vineri.
Executivul comunitar plănuieşte o creştere salarială de 2,2% la sfârşitul acestui an, urmată de ‘o potenţială ajustare suplimentară’ de 1,3% în 2011. Cea de-a treia majorare, pentru aproape 35.000 de eurocraţi, reprezintă jumătate din creşterea de 3,7% de anul trecut care a fost blocată în timpul recesiunii. În cazul în care Curtea Europeană de Justiţie va decide favorabil, procentul de 1,85% se va aplica retroactiv din iulie 2009, ceea ce va ridica la 5,35% creşterea totală a salariilor funcţionarilor UE.
De exemplu, salariul unui director general din cadrul CE ar creşte cu 1.000 de lire /aproximativ 1.200 de euro/, până la un venit lunar brut între 17.600 şi 18.500 de lire. Aceste majorări au provocat reacţii furioase în Germania, ţara cu cea mai mare economie din UE.
Secretarul general al Asociaţiei Contribuabililor Europeni, Michael Jaeger, a calificat aceste creşteri salariale drept ‘incredibile’, iar tabloidul Bild i-a acuzat pe eurocraţi de ‘lăcomie’ şi ‘neobrăzare’.
Oficialii Uniunii Europene sunt deja cel mai bine plătiţi funcţionari publici din Europa şi beneficiază de cele mai multe bonusuri. Numai deplasările acestor funcţionari în ţările de origine îi costă pe plătitorii de taxe europeni circa 40 de milioane de lire anual, afirmă Daily Mail.
‘Oficialii UE câştigă foarte bine în comparaţie cu colegii lor germani. A venit vremea să examinăm aceste creşteri automate ale salariilor din instituţiile UE’, a apreciat Carl-Ludwig Thiele, fost vicepreşedinte al grupului parlamentar al Partidului Liber-Democrat din Bundestagul german şi actual membru în Consiliul de Administraţie al Bundesbank.
Comisia Europeană a respins taxarea inversă în sectorul alimentar prin care TVA s-ar încasa la vânzarea produsului în magazin, a declarat preşedintele patronatului din industria panificaţiei Rompan, Aurel Popescu.
Prin taxarea inversă în industria alimentară, TVA se încasează în magazine, nu pe parcursul ciclului de fabricaţie a produselor.
Preşedintele Rompan a mai spus că în prima decadă a lunii iulie, după creşterea TVA, vânzările din domeniul panificaţiei au scăzut cu 10% şi vor urma să scadă cu 15-20%.
“Domnul Vlădescu mi-a spus să vorbim despre taxarea inversă la trecut, pentru că nu se mai poate face, deoarece România nu poate obţine acest lucru de la Comisia Europeană”, a spus Popescu.
Vlădescu, neputincios în faţa UE
El i-a cerut lui Vlădescu să convingă oficialii de la Bruxelles să accepte taxarea inversă, pentru că altfel va fi încurajată evaziunea fiscală.
“Asta înseamnă că s-a dat drumul la evaziunea fiscală, iar aceasta este aproape legalizată”, a adăugat Popescu.
Şi Mihai Lungu, preşedintele Cooperativei Muntenia, a spus la rândul său că, dacă evaziunea nu va fi stopată, toate subvenţiile vor fi inutile.
“Cu evaziunea se poate termina într-o lună, dacă se vrea. Noi avem 70-80% evaziune faţă de 2-3% cât au alte ţări europene”, a adăugat Lungu.
Pentru a veni în sprijinul producătorilor, Ministerul de Finanţe propunea taxarea inversă pentru livrările de bunuri din interiorul ţării pentru cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine şi produse de panificaţie.
Britanicii sunt intrigaţi că trebuie să contribuie cu 162 milioane euro la acest fond, pentru “privilegiaţi” care se pensionează la 60 de ani. De zece ori mai mare decât pensia medie din Regatul Unit (UK) este pensia unui funcţionar care a lucrat pentru instituţiile europene, a constatat The Daily Telegraph. Şi mai grav de atât, consideră publicaţia, este faptul că, în timp ce pensiile britanicilor scad, cele ale “eurocraţilor” nu par să cunoască nicidecum efectele crizei economice din majoritatea statelor UE.
În medie, un funcţionar UE iese la pensie cu 72.000 euro, iar fondul total pentru plata pensiilor este de 1,214 miliarde euro (999 milioane lire sterline). Din totalul sumei, Marea Britanie este chemată să contribuie cu 162 milioane euro, tocmai într-un an în care Guvernul de coaliţie (dintre conservatori şi liberal-democraţi) a anunţat drastice reduceri de cheltuieli. Generoasele pensii din sistemul public din UK vor fi reduse, în timp ce fondurile de pensii private au anunţat deja că deponenţii trebuie să se aştepte la mai puţin decât banii pe care contau. Criza a lovit cel mai drastic veniturile pensionarilor din întreaga UE, dar acest lucru nu se cunoaşte în cazul “eurocraţilor”.
Deşi fondul lor de pensii a avut un deficit de peste 110 milioane euro în 2009, acesta a fost acoperit şi pensiile rămân la acelaşi nivel. “Într-o perioadă în care guvernele europene iau măsuri semnificative de reducere a cheltuielilor publice, inclusiv îngheţarea sau reducerea salariilor, pensiile din instituţiile UE trebuie să reflecte deciziile foarte dificile luate în Europa”, este de părere un diplomat britanic, citat sub protecţia anonimatului.
Mai direct, europarlamentarul UKIP Nigel Farage a declarat că “ipocrizia acestor oficiali ai Uniunii Europene este nelimitată. Cer altora să muncească mai mult, pentru ca ei să iasă la pensie la 60 de ani”. De fapt, potrivit unei reforme de acum cinci ani, “eurocraţii” se vor pensiona, gradual, la 63 de ani. Chiar şi acest prag este mai mic decât al majorităţii celorlalţi europeni. Peste două decenii, britanicii ar urma să se pensioneze la 68 de ani, iar germanii la 67 de ani.
Parlamentul European a votat o propunere de schimbare a standardelor de etichetare a alimentelor. Astfel, produsele vor fi vândute de la anul numai în funcţie de greutate, nu la bucată. Ceea ce include şi ouăle! Preţul produselor alimentare în Uniunea Europeană se va stabili numai în funcţie de greutate, nu la bucată, cum se procedează acum în cazul ouălor sau a pâinii (în cele mai multe cazuri). Propunerea a fost votată deja în Parlamentul European şi ar urma să fie valabilă de anul viitor, ţările UE având 5 ani la dispoziţie pentru a o implementa.
Legea a stârnit însă reacţii negative din partea producătorilor care spun că a cântări fiecare produs individual (exemplu este dat oul) ar costa milioane de euro. Asta însă îi interesează prea puţin pe birocraţii de la Bruxelles. Secretarul de stat pentru Mediu şi Alimentaţie al Marii Britanii, Caroline Spelman, spune că măsura Parlamentului European sfidează tradiţii vechi. “Este o măsură aberantă, împotriva bunului simţ. Ştim deja ce vor consumatorii. Dacă ei vor să cumpere un cofraj de 12 ouă, ar trebui să fie lăsaţi să o facă. Vom transmite acest mesaj şi partenerilor noştri europeni“.
Conform legii propuse de Parlamentul European, cantitatea netă a fiecărui produs trebuie exprimată în litri, centilitri, mililitri, kilograme sau grame, după caz. Acest lucru nu înseamnă neapărat că vor dispărea cofrajele conţinând un număr fix de ouă (sau alte produse vândute într-un anumit număr). Producătorul va trebui însă să inscripţioneze pe produs şi greutatea în sistem metric, stabilind preţul în funcţie de asta. Deşi se ştia de proiectul Parlamentului European, criticile au apărut abia după adoptarea acestuia, deoarece prevederea de a se interzice vânzarea la bucată a fost adăugată ca amendament, reuşind astfel să treacă neobservată. Proiectul de lege avea 75 de pagini, amendamentele însumând alte 174.
Problema este că va fi mult mai complicat să se renunţe la amendament decât a fost ca el să treacă. Asta dovedeşte cât de departe de lumea reală sunt legislatorii Uniunii Europene. E o nebunie, iar producătorii de ouă vor fi cei mai afectaţi de această decizie. Producătorii de ouă vor avea parte de cel mai mare şoc. Fiecare ou în parte va trebui să fie cântărit. Un alt secretar de stat al Guvernului britanic, Syed Kamall, a declarat că nu doar producătorii vor fi afectaţi, dar şi consumatorii, care vor suporta costuri mai mari.
“Acum, când toţi producătorii sunt presaţi să ţină preţurile la un nivel minim, această directivă pune presiune suplimentară pe băcăniile mici, brutari şi supermarketuri. Costurile cântăririi vor trece la consumatori şi ar putea duce la creşterea preţului la ouă şi produsele din pâine. Milioane vor fi cheltuite pentru a se schimba modul de ambalare pentru a se respecta o directivă pe care nimeni nu a cerut-o“, a spus acesta.
Noua coaliţie de centru-dreapta de la Bratislava a anunţat că refuză să contribuie cu partea cuvenită Slovaciei la Mecanismul de Stabilizare a Euro (EFSF – în valoare de 750 miliarde euro). De asemenea, se va menţine refuzul anunţat de fostul premier Robert Fico, de a contribui la cele 110 miliarde euro cu care a fost împrumutată Grecia. Iveta Radicova, viitorul premier, consideră EFSF ca fiind “o soluţie proastă, periculoasă şi posibil cea mai proastă”.
Miniştrii de Finanţe ai UE au stabilit ultimele detalii ale acestei noi cedări de suveranitate, convenită prin Mecanismul de Stabilizare a Euro şi aplicabilă tuturor celor 27 de state membre. Comisia Europeană (CE) va aproba in prealabil proiectele bugetare ale guvernelor din statele membre UE, înainte ca acestea să le înainteze parlamentelor naţionale, au convenit, luni, miniştrii de Finanţe din Uniune. Propunerea a fost prezentată de CE la 9 mai, odată cu discuţiile privind Mecanismul de Stabilizare a Euro, dar a întâlnit iniţial reticenţa oficialilor de la Berlin, Londra şi Stockholm.
Potrivit documentului semnat de miniştrii de Finanţe, guvernele trebuie să trimită la Bruxelles estimări privind creşterea economică, inflaţia, veniturile şi cheltuielile în fiecare primăvară. Astfel, CE va putea vedea proiectul de buget cu circa şase luni înaintea parlamentelor naţionale. Dacă un Executiv anticipează un deficit bugetar în anul următor, acesta trebuie “justificat în faţa celorlalte membre UE”, arată EUObserver. com. CE şi celelalte guverne vor avea grijă să pună “presiune” ca fiecare stat membru să respecte limitele prevăzute de Pactul de Stabilitate – datorii cumulate de cel mult 60% din PIB şi un deficit anual mai mic de 3% din PIB. Teoretic, Pactul (datând din 1997) prevede amenzi de 0,5% din PIB pentru ţările care nu se încadrează în limite, dar ele nu au fost niciodată prelevate.
