“Europa nu este ocupată de o forţă externă, dar cu toate astea, continentul este in mijlocul celei mai mari transformări demografice din istoria sa…”
În cele ce urmează, vom prezenta câteva fragmente dintr-o analiză făcută de publicistul Michael Mannheimer in 2009 şi tradusă în engleză pe blogul Gates of Vienna. Textul descrie procesul de islamizare prin imigraţie al ţărilor din vestul Europei, dar nu e lipsit de relevanţă nici pentru ţara noastră, care primeşte anual un număr tot mai mare de imigranţi musulmani, în special din ţările arabe.
Islamizarea Europei este în plină desfăşurare, dar majoritatea europenilor nici macar nu sunt conştienţi de acest fenomen. Ei nu sunt informaţi nici despre ceea ce înseamnă islamul, nici despre bazele politicii islamice în Europa. Musulmanii nu au venit in Europa pentru a se integra in societăţile europene, scopul lor îl reprezintă transformarea Europei într-un stat islamic condus după principiile legii islamice, Sharia!
Liderii politici europeni au susţin în mod public de mult timp şi susţin în continuare acest proces. La începutul anilor ’90, politicianul german Daniel Cohn-Bendit, a declarat următoarele: “Noi, verzii (Partidul Verzilor din Germania), trebuie să milităm pentru a aduce un număr cât mai mare de străini în Germania. Odată stabiliţi aici, vom cere să le fie acordat dreptul de vot. Odată ce am realizat asta, vom dispune de un segment important de votanţi de care avem nevoie pentru a schimba ţara.“. În aceeaşi ordine de idei, Joschka Fischer, membru de marcă al Partidului Verzilor şi fost ministru de externe, a declarat: “Germania trebuie eterogenizată prin influxul de străini“.
În 1960, doar 600.000 de musulmani trăiau în Europa occidentală, dar astăzi sunt peste 30 de milioane, iar imigraţia masivă continuă neabătut. În fiecare an, circa 1 milion de musulmani se stabilesc in Europa, în mod legal, prin mai multe mijloace cum ar fi: reunificarea familiilor sau azil politic. Ei obţin foarte uşor dreptul de rezidenţă, majoritatea neavând cele mai rudimentare cunoştiinţe privind cultura europeană şi educaţia necesară pentru a accede pe piaţa muncii.
Musulmanii nu au venit însă pentru a se integra în societatea occidentală. Acest lucru este interzis de credinţa lor, dar şi de liderii lor religioşi care sunt bine organizaţi. Scopul lor politic principal este acela de a realiza ceea ce le cere religia lor, şi anume să-i domine pe toţi “infidelii” (adică nemusulmanii) din lume. Acest lucru e descris foarte clar în Coran, asta le cere profetul Mahomed. Şi asta fac reprezentanţii musulmanilor în Europa Occidentală, indiferent în ce partid ar fi.
Ei urmează vorbele ayatollahului Khomeini, care a spus: “Scopul final al Islamului este conducerea lumii“. Orientalistul Bassam Tibi, sirian stabilit in Germania, adaugă: “Oriunde trăiesc musulmani, Islamul se doreşte a fi singura sursă de adevăr (ideile dizidente sunt respinse)“.
Şeful poliţiei din Koln, a declarat că, ca urmare a graniţelor deschise şi a ratei natalităţii ridicate la musulmani, Germania va deveni predominant musulmană în 20 de ani. Acest fenomen ar putea duce la un război civil în Germania şi în Europa. Colegul său din Viena, Alfred Ellinger, exprimă păreri similare: “Orice musulman are datoria să-şi apere teritoriul împotriva nemusulmanilor şi, în acelaşi timp, să distrugă lumea nemusulmanilor până când Islamul va domina întreaga lume. Jihadul se va sfârşi doar cânt toţi oamenii vor accepta religia islamică sau se vor supune autorităţii acesteia. Graniţa Islamului este graniţa lumii“. Chiar şi Adolf Hitler, care a colaborat cu marele muftiu al Ierusalimului, şi-a exprimat admiraţia faţă de fanatismul musulman, declarând: “Dacă noi (germanii) am fi fost musulmani, am fi cucerit întreaga lume”.
Influenţa politică a musulmanilor a devenit tot mai mare în ultimii ani. De exemplu, Gerhard Schröder a fost reales cancelar în 2002 cu ajutorul votului dat de turcii musulmani stabiliţi în Germania. În schimbul votului, Schroder a susţinut aderarea Turciei la Uniunea Europeană. Pe scurt: Politicienii care susţin imigraţia masivă doresc să obţină voturi din partea imigranţilor prin care să se menţină la putere. Intenţia lor este, în acelaşi timp, de a “subţia” populaţia indigenă europeană, şi de a o lăsa fără putere. Fenomenul seamănă foarte mult cu o “purificare etnică” îndreptată împotriva autohtonilor europeni.
Rezultatele se văd. În oraşe ca Bruxelles, Milano şi Oslo, numele Mahomed (în variantele sale) este cel mai numeros nume dat noilor născuţi. În Anglia, cel mai cunoscut nume era Jack, acum, fireşte, este Muhammad. Încă din 2004, în Olanda, 56% dintre noii născuţi erau copii ai imigranţilor, majoritatea musulmani. În Elveţia, statisticile arată că până în 2040, peste 3 sferturi din populaţie va fi musulmană, presupunând că actualele tendinţe se vor păstra. Conform unui studiu austriac, în 2050, o treime din populaţia şcolară va fi musulmană. Un studiu german arată că în 2045, majoritatea populaţiei va fi musulmană. Liderii musulmani sunt conştienţi de aceste tendinţe şi se bazează pe ele pentru a pune mâna pe putere în cele mai importante state europene.
Studiul continuă cu o descriere amănunţită a procesului de islamizare din Danemarca.
Eurooptimiştii români consideră că aderarea la UE este un eveniment epocal, cel puţin de valoarea Unirii lui Mihai Viteazu sau a Unirii celei mari. Se fac sinteze istorice în care se pune ca bornă istorică momentul aderării. La sediul revistei pe care o conduc îmi vin articole în care se vorbeşte despre destinul anumitor localităţi de la întemeierea lor, în timpul dacilor, al voievozilor, şi până la aderarea la UE. Că nu se cunoaşte deloc în nivelul de trai că am aderat nu contează, că aderarea a fost pentru unii mumă, pentru alţii ciumă, iarăşi nu are nici o importanţă. Suntem acolo! Asta e tot ce contează. Mă rog, de aia li se spune „eurooptimişti”.
Cealaltă categorie, diametral opusă, europesimiştii sau euroscepticii (am plăcerea şi onoarea de a face şi eu parte din acest club select, din care a făcut până de curând parte şi preşedintele-martir al Poloniei Lech Kaczynski) analizează aspectele legate de UE pe toate faţetele. Pe europesimişti nu îi lasă indiferenţi că Tratatul de la Lisabona consfinţeşte de fapt un nou stat, supranaţional, cu altă aranjare teritorială, cu alte simboluri şi mai ales cu o conducere profund nedemocratică. De asemenea, faptul că se neagă complet fundamentul creştin al civilizaţiei europene şi se iau măsuri foarte concrete pentru izolarea manifestărilor religioase creştine şi închiderea lor în perimetrul clădirilor bisericilor este perceput de către eurosceptici (majoritatea, creştini practicanţi) ca un „arest la domiciliu” aplicat lui Iisus. Brutalitatea cu care anumite teme sunt declarate tabu, iar discutarea lor aduce cu sine oprobriul public, dacă nu cumva ani grei de puşcărie este percepută ca o limitare inacceptabilă a libertăţii de expresie, de altfel garantată generos în declaraţiile politicienilor europeni.
Există însă unele manifestări ale autorităţilor UE care ne fac să credem că de fapt statul nou creat are foarte serioase valenţe teocratice. Nu o teocraţie creştină, să stea liniştiţi duşmanii lui Dumnezeu, nu sunt în pericol! Este vorba de o „teocraţie” new-agistă a cărei ideologii îşi face loc în vieţile noastre şi ale copiilor noştri fără să ne dăm seama. Continuare…
Acum trei ani intram cu încredere în marea familie europeană, cu speranţa că, în calitate de membri ai Uniunii Europene, o vom duce mai bine.
Dar nu a fost aşa. Acum trei ani ne-am vândut ţara Uniunii Europene, care de-a lungul timpului ne-au obligat să acceptăm comportament imoral în numele “diversităţii sexuale”, s-au folosit de băncile străine pentru a primi bani de la Guvern pe timp de criză, in timp ce bâncile româneşti sunt cumpărate de oameni de afaceri străini, modificându-se astfel moneda de cumpărare.
Uniunea Europeană ne obligă să ne revoltăm în faţa tradiţiilor, acceptând recunoaşterea “căsătoriilor intre persoane de acelaşi gen”, această cerere fiind un atac la adresa instituţiei familiei creştin-ortodoxe. Sub pretextul toleranţei religioase in unităţile de învăţământ , Consiliul Europei ne porunceşte să scoatem icoanele şi simbolurile creştine , pe motiv că “cei de alte confesiuni” se simt jigniţi de prezenţa acestora.
Acum 3 ani ne-am lăsat înşelaţi de făţarnica bunătate a Parlamentului European, care prin Ministrul Sănătăţii [corect Secretarul de stat, n. Eurosceptic.ro] Streinu Cercel ne impune dictatura medicală prin provocarea panicii că virusul gripei porcine a devenit imun la anumite substanţe şi că vaccinul este singura soluţie adevărată ce poate opri răspândirea gripei. De la 1 Ianuarie 2010, românii nu vor mai avea voie să-şi plângă rudele decedate în propria casă şi nici să meargă cu sicriele in care se află corpurile neînsufleţite ale acestora. Această lege contravine tradiţiei creştine din România.
Ca un “cadou” , Uniunea Europeană ne obligă să avem paşapoarte biometrice, care nu doar costă mai mult faţă de cele normale , dar acestea au “avantajul” că prin simpla citire electronică a acestui paşaport, vameşul află toate datele tale personale. In plus, Uniunea Europeană impune măsuri in domeniul agriculturii imposibil de respectat din partea fermierilor români din cauze financiare, mulţi din fermieri fiind obligaţi să renunţe la agricultura.
Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii Kirill a criticat virulent ideea aderarii la Uniunea Europeana a republicilor care au facut candva parte din Uniunea Sovietica, intrucat acestea, in opinia sa, nu pot aspira in cadrul comunitatii europene decat la un rol secundar, transmite Jurnal de Chisinau, citand Agerpres. Patriarhul considera ca, pentru republicile postsovietice, salvarea se afla in spatiul spiritual al Rusiei istorice, ce reprezinta un proiect de civilizatie grandios.
“Nu sunt deloc impotriva lumii occidentale. Cunosc bine Occidentul, am trait acolo. Dar de ce in dialogul cu lumea occidentala adoptam cu usurinta rolul de subordonat? Ce valori atat de pretioase ne poate propune Bruxellesul si pe care noi sa nu le avem? Ce lucru unicat ne poate servi aceasta bogata civilizatie? Suntem gata sa intram in Europa unita cu ochii inchisi, dar nu de dragul unor idei, ci pentru a ne umple burtile. Mergem acolo nu de dragul unui vaccin pentru un mod de viata corect, ci de dragul stomacului si al banilor”, a spus, pe un ton acuzator, Patriarhul rusilor, in pledoaria sa anti-UE.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a arătat mâhnit de decizia unor lideri religioşi evrei de a boicota o întrunire desfăşurată la Bruxelles şi care a adunat laolaltă oficiali ai Uniunii Europene şi reprezentanţi ai mai multor religii. Invitarea unor “grupuri musulmane antisemite” a fost motivul invocat de aceştia. “Comisia regretă faptul că unii lideri religioşi, care au fost invitaţi, au decis să nu participe la acest dialog”, a declarat Barroso în cadrul unei conferinţe de presă. Acesta a mai precizat că acum, în timpul crizei financiare globale, “este vremea unităţii, nu a izolării”.
Conferinţa Rabinilor Europeni nu şi-a trimis nici un reprezentant la întrunirea care are loc anual, gest ce a beneficiat de susţinerea Congresului Evreiesc din Europa. Este pentru prima oară când importanţi lideri evrei refuză să participe. “Considerăm că este neadecvată prezenţa la asemenea conferinţe a unor grupări precum Federaţia Organizaţiilor Islamice din Europa sau a unor indivizi care în trecut au făcut afirmaţii antisemite şi care au legături clare cu mişcările islamiste radicale”, a declarat rabinul Aba Duner, directorul executiv al Conferinţei Rabinilor Europeni.
Trebuie sa va marturisesc ca am o simpatie fata de poporul irlandez, inclusiv pentru faptul ca a respins prin referendul odiosul Tratat de la Lisabona. Irlandezii sunt un popor mic, dar curajos, care a luptat timp de peste 800 de ani impotriva ocupatiei britanice; lupta care continua si in zilele noastre in Nordul Irlandei. Totusi, fata de Fergal Quinn, membru al senatului irlandez (Seanad Éireann), nu pot sa-mi exprim decat dezgustul.
Stiti ce a propus “domnul” Fergal Quinn? Nici mai mult nici mai putin decat ca Uniunea Europeana sa fixeze data Pastelui! Nu e vorba doar ca ortodocsii si catolicii sa fie obligati sa sarbatoreasca Pastele in acelasi timp, ci, la fel ca in cazul Craciunului, sa existe o zi fixata in an pentru Paste! Iata ce a scris Fergal Quinn intr-un articol din Irish Times, tradus in romaneste de catre site-ul Crucea.ro.
“UE trebuie sa se implice, pentru ca acest subiect afecteaza vietile majoritatii cetatenilor”
Anul trecut, Pastele a cazut asa de devreme (23 Martie) incit a provocat un neajuns major celor mai multi dintre noi. Asa cum parintii care au copii scolari isi amintesc, abia de intorsesera cei mici din vacanta de Craciun cind era deja vremea unei noi vacante. Si chiar au inceput vacanta de Paste inainte de ziua Sf. Patrick (Sfantul Patrick este cel care a adus crestinismul in Irlanda, fiind, din acest motiv, cel mai popular sfant pentru irlandezi. Sfantul Patrick este praznuit si de biserica ortodoxa, sub numele de Sfantul Patrichie).
In acest an, Pastele cade pe 12 aprilie (este vorba de Pastele catolic; cel ortodox este pe 19 aprilie). Peste doi ani, o sa cada in 24 aprilie. Asta marcheaza o diferenta de 32 de zile intr-un interval de patru ani. E diferenta dintre a sarbatori Pastele inainte ca iarna sa se fi incheiat cu adevarat si de a o face cind primavara s-a instalat de-a binelea.
Asta e o problema mare pentru industria turismului si clientii acesteia – inseamna ca in fiecare an au de vindut un produs diferit, iar in fiecare an periada de vara timpurie de dupa Paste incepe la date diferite.
Majoritatea oamenilor considera ca serbarea Pastelui ca o sarbatoare cu data mobila e un neajuns, insa presupun ca e un motiv profund, religios, pentru a aseza data Pastelui asa cum o facem, iar bisericile s-ar opune oricarei schimbari.
De fapt, nimic nu ar putea fi mai departe de adevar. Acum mai bine de 40 de ani, al doilea Conciliu al Vaticanului a aratat lamurit asta cind a declarat ca nu are nici o obiectie impotriva unui Paste cu data fixa. Putin peste un deceniu mai tirziu, in 1975, papa de atunci, Paul al VI-lea, a mers pina acolo incit a si propus o data anume – a doua duminica din Aprilie.
Si atunci de ce nu s-a intimplat nimic? Majoritatea membrilor din Consiliul Mondial al Bisericilor erau pregatite sa accepte, cu o singura si flagranta exceptie. Bisericile Ortodoxe refuzau sa accepte o propunere care ar fi putut crea impresia ca sint conduse de Roma – nimic surprinzator, cita vreme acestea se definesc mai cu seama prin independenta lor fata de Roma.
In acelasi timp, totusi, au lasat sa se inteleaga limpede ca nu ar avea nici ele vreo obiectie fata de o data fixa pentru Paste – cita vreme nu presupune o propunere a Bisericii din Roma. Si astfel chestiunea a lincezit vreme de peste 30 de ani – o sugestie foarte sensibila care intruneste un acord larg, insa nu are inca un conducator acceptabil pentru toate interesele religioase.
Cine va umple acest gol? Sint de parere ca Uniunea Europeana este organismul ideal pentru a prelua aceasta idee si a o duce mai departe. UE si-ar putea justifica implicarea pentru ca acest subiect nu este doar unul religios, ci afecteaza vietile seculare ale majoritatii cetatenilor si este o bariera pentru eficienta celor mai multe business-uri.
Nu doar atit, ci UE are o magnifica experienta in standardizarea unor chestiuni elementare ca acestea, cu un beneficiu sporit pentru toti.
A adus la aceleasi date de inceput si de sfirsit a perioadei in care fuctioneaza ora de vara in intreaga Europa;
A convins toate tarile europene sa foloseasca acelasi prefix international (00) pentru apelurile telefonice internationale;
A creat si implementat tehnologia GSM a telefoanelor mobile, folosita pretutindeni in Europa, dar si in largi portiuni din restul lumii;
A reusit sa inlature controlul pasapoartelor aproape peste tot in Europa (desi, in mod regretabil, Marea Britanie si Irlanda inca pastreaza distanta fata de acest mare pas inainte).
Prin asumarea obiectivului de a stabili o data fixa pentru Paste, UE ar face un pas foarte popular – si astfel ar putea si sa isi imbunatateasca felul in care este perceputa de europeni. Hai s-o facem!
Va mai amintiti de scandalul “scoaterii icoanelor din scoli”? In cele din urma, ca urmare a presiunii opiniei publice, aceasta masura a fost stopata in Romania. Iata ca aceasta problema revine in actualitate odata cu o noua “directiva europeana” prin care se va interzice institutiilor publice, dar si firmelor private sa afiseze obiecte de cult crestine in sediile lor (crucifixe, biblii, icoane). În caz contrar, ele vor putea fi date în judecată de persoanele care consideră că aceste obiecte “le violează demnitatea creând un mediu ostil” (n.r. expresie tipica in newspeak-ul corectitudinii politice), relatează „The Daily Mail”, citat de ziarul Gandul.
Numită eufemistic “directiva egalităţii“, norma europeană are ca scop declarat eliminarea “discriminării” din cadrul companiilor pe motive religioase, handicapuri şi preferinţe sexuale. Nu e greu de prevazut ce se va intampla, dupa ce o asemenea directiva va fi pusa in practica: in Occident vor fi sute de procese impotriva simbolurilor religioase crestine prezente in companii private sau in institutii publice, de la scoli pana la azile de batrani. Si in Romania se va gasi cate un Emil Moise sau niscaiva ONG-uri “ieuropene” care sa intenteze procese pe asemenea considerente. Va fi interesant de vazut daca o asemenea directiva va afecta si simbolurile religioase ale altor religii, cum ar fi, religia musulmana. Raspunsul cred ca il stiti deja!
Liderii UE vorbesc din ce in ce mai deschis despre ideea de a largi Uniunea Europeana pentru a include lumea araba, chiar daca, fireste, ei nu descriu acest proces drept o predare in fata Islamului. Inca din 2002, Louis Michel, pe atunci ministru de externe al Belgiei, in prezent un membru al Comisiei Europene, a afirmat ca UE e va extinde in Orientul Mijlociu si in Nordul Africii. Odata cu implementarea Constitutiei UE (Tratatul de la Lisabona), popoarele europene isi vor pierde orice putere politica in fata birocratilor de la Bruxelles. In acelasi timp, continentul european este invadat de un numar tot mai mare de imigranti musulmani (peste 30 milioane, in prezent).
Planurile pentru o “Uniune Mediteraneeana“, care sa includa statele UE, dar si Mauritania, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Iordania, Palestina, Liban, Siria si Turcia, au fost lansate in 2008, la initiativa presedintelul francez, Nicolas Sarkozy. Comisia Europeana a propus creearea unei co-presedentii intre UE si tarile “mediteraneene” (a se citi, musulmane) si un secretariat permanent. In ciuda lansarii Uniunii Mediteraneene, cei care vorbesc astazi de Eurabia, sunt considerati exponentii unei “teorii a conspiratiei periculoasa si islamofoba“!!
In Franta, tara in care peste 10% din populatie este de origine araba sau musulmana, guvernul a propus ca limba si cultura araba sa devina obiecte de studii obligatorii in scoala! Nicolas Sarkozy, a afirmat ca “araba este limba viitorului, limba stiintei si a modernitatii” si si-a exprimat speranta ca “tot mai multi francezi vor aceasta limba care exprima inalte valori spirituale si de civilizatie“. “Trebuie sa investim in limba araba, deoarece invatarea ei reprezinta un moment de schimb, de deschidere si de toleranta, si de deschidere fata de una dintre cele mai vechi si mai prestigioase civilizatii ale lumii.“, a mai adaugat Sarkozy, tinand totodata sa precizeze ca “Islamul este a doua religie in Franta” (in curand va fi prima!). “Franta este o tara prietena cu tarile arabe. Mediterana este locul unde sunt sperantele noastre comune. Marea noastra comuna este locul in care trebuie sa gasim: dezvoltarea durabila, securitatea, educatia si pacea“, a mai adaugat presedintele francez.
Pentru cei care cred ca Eurabia este o simpla “teorie a conspiratiei” (adica o inventie, sau cel mult o exagerare), le recomand sa citeasca atent textul urmatoarei rezolutii a Consiliului Europei.
Rezolutiei nr. 1605 a Consiliului Europei.
Statele membre ale Consiliului Europei trebuie sa continue sa fie vigilente in prevenirea si combaterea fenomenului de “islamofobie”. Pentru aceasta, Adunarea Parlamentara cere statelor membre sa:
9.1. actioneze cu tarie impotriva oricaror forme de discriminare in toate domeniile;
9.2. sa condamne si sa combata islamofobia;
9.7.6. sa incurajeze participarea imigrantilor in viata politica, in sindicate si organizatii neguvernamentale;
9.7.7. sa ia toate masurile necesare pentru a elimina inegalitatea de sanse pentru imigranti, inclusiv somajul si educatia necorespunzatoare;
9.7.8. sa inlature obstacolele legale pentru construirea unui numar suficient de locuri de rugaciune pentru musulmani;
9.7.9. sa se asigure ca textele scolare nu arata o imagine ostila a islamului;
11.6. sa incurajeze tinerii europeni musulmani sa devina imami;
11.8. sa incurajeze promovarea realitatilor musulmane si opiniile musulmanilor in mass media si sa asigure ca vocea musulmanilor moderati e auzita;
11.9. sa dezvolte principii etice de a combate islamofobia in mass media, in cooperare cu organizatiile mass media;
In alta ordine de idei, Consiliul Europei, in cooperare cu Uniunea Europeana, Organizatia Conferintei Islamice (OIC), Liga Araba si alte organizatii islamice au decis sa combata “islamofobia” prin toate mijloacele posibile! Printre altele, Consiliul Europei si Uniunea Europeana au decis sa rescrie manualele scolare din tarile membre pentru a oferi o imagine pozitiva asupra islamului! Copii nostri vor fi indoctrinati sa accepte religia islamica si chiar sa devina musulmani!
Va recomand sa urmariti acest film tulburator despre islamificarea Marii Britanii.
“Europa nu este ocupată de o forţă externă, dar cu toate astea, continentul este in mijlocul celei mai mari transformări demografice din istoria sa…”
