INTR-O recenta recomandare a Comisiei Europene catre Romania – recomandare strecurata cam furis dupa faimosul Raport de monitorizare – se spune ca “Romania trebuie sa imbunatateasca tratamentul aplicat minoritatilor nationale, in special in domeniul social si in cel al invatamantului”. Oare cei care au scris acest text au habar de realitatile din Romania?

In primul rand, sa ne uitam la tari care sunt actualmente membre ale UE, de exemplu Franta, Germania sau Grecia in care nici macar nu este recunoscuta existenta vreunei minoritati nationale pe teritoriul ei. Locuitorii tarilor respective sunt fie cetateni francezi, germani sau greci – fie rezidenti. De asemenea, dreptul la invatamantul superior (de stat) in limba minoritatilor nationale nu exista nicaieri in tarile UE. De asemenea, in majoritatea tarilor UE nu exista reprezentanti ai minoritatilor in parlamentele nationale. Cred ca acestea fiind spune, e clar ca Romania nu are ce lectii sa primeasca de la UE in privinta drepturilor minoritatilor. Dimpotriva, poate da lectii altora.

Alta observatie: In Romania nu exista probleme cu minoritatile – ponderea acestora fiind relativ modesta. Minoritatea maghiara de exemplu, cea mai mare (oficial) minoritate etnica din Romania, numara 6,5% din totalul populatiei.; mai mult, ea este in mare parte concentrata in judetele Harghita, Covasna si Targu Mures si in Bucuresti. Restul minoritatilor (exceptand cea a tiganilor despre care datele oficiale sunt discutabile) nu depasesc 2-3% din populatia tarii. La asemenea nivele e evident ca nu exista o problema a nationala in Romania.

Insa asta nu e si parerea comisarilor de la Bruxelles, care pretind ca in Romania minoritatile sunt ‘discriminate’ si au probleme sociale. Total fals: toata populatia tarii, exceptand un numar restrans de imbogatiti, are probleme sociale. Problemele membrilor minoritatilor etnice sunt aceleasi cu cele ale majoritatilor. A cere cu prioritate rezolvarea problemelor minoritatilor reprezinta doar o ipocrizie de tip “political corectness” si totodata impunerea unei discriminari “pozitive” (termen contradictoriu dealtfel) care prejudiciaza populatia majoritara.

Evident, nu e greu ce se are de fapt in vedere aici: exista intr-adevar o minoritate in Romania care are probleme sociale mari – minoritatea tiganeasca. Insa saracia de care sufera majoritatea membrilor acestei etnii nu tine de vreo discriminare impotriva lor. In ultimii 160 de ani, de cand au fost eliberati din robie, tiganii au beneficiat de aceleasi drepturi ca si populatia majoritara – de exemplu dreptul la invamant gratuit. Daca nu au profitat de acest drept, de asta nu pot fi facuti romanii responsabili. Fara indoiala, e nevoie de un efort pentru imbunatatirea situatiei acestei etnii – in primul rand, pentru determinarea copiilor de tigani sa mearga la scoala. Dar “discriminarea pozitiva” nu da din pacate nici un rezultat – si asta nu doar la noi, ci si in tara unde a fost inventat acest sistem (S.U.A.). Chinezii au un proverb care se aplica de minune acestui caz – in loc sa-i dai unui om niste peste, mai bine il inveti sa pescuiasca. Dealtfel, ar fi interesant de vazut ce s-a facut cu banii primiti de la UE de diverse organizatii ale “romilor”.
In ceea ce priveste invatamantul in limba materna, nu mai avem ce adauga. In Romania exista invatamant la toate nivelele in limba maghiara, de la gradinita pana la doctorat. Mai mult, exista chiar mai multe locuri (de la stat) in limba maghiara si germana decat in limba romana (considerate proportional cu populatia). Nicaieri in UE nu veti intalni asa ceva. Ce sa mai vorbim de reprezentarea politica a minoritatilor? Fiecare etnie – uneori, chiar si etnii fictive – are cate un reprezentant in Parlamentul Romaniei. UDMR este la guvernare din 1996 incoace. Ce “imbunatatiri” am mai putea face? A admonesta Romania pentru ceea ce face bine (dupa ce comisarii UE au inchis ochii – si chiar au profitat – de coruptia generalizata din Romania) este de-a dreptul dezgustator.