Motto: “Continentul a intors fata atat trecutului cat si viitorului.”

de PAUL JOHNSON. Joi, 17 iunie, 2005.

FAPTUL ca ‘Europa’ ca entitate politica este bolnava iar Uniunea Europeana ca institutie este intr-o grava dezordine nu poate fi negat. Dar nici unul dintre remediile despre care se discuta acum nu poate schimba lucrurile in bine. Respingerea prin referendum a Constitutiei UE de catre cetatenii francezi si olandezi este un semnal clar ca trebuie renuntat la acest document ridicol si, totodata, e necesara o regandire totala a ideii de “Uniune Europeana”. Ceea ce birocratii de la Bruxelles nu vor nici in ruptul capului! Elita UE dovedeste nu doar o lipsa de putere intelectuala ci si o perseverenta si o orbire vecina cu imbecilitatea. Asa cum marele poet Schiller spunea: “Impotriva prostiei, zeii insisi lupta in zadar.”

Slabiciunile fundamentale ale Uniunii Europene care trebuie remediate, daca se doreste salvarea acestui proiect, sunt urmatoarele. In primul rand, UE a incercat sa faca prea mult, prea repede si cu prea multe detalii. Jean Monnet, arhitectul “Tratatului Otelului si al carbunelui”, eticheta originala a UE, a spus mereu: “Evitati birocratia. Ghidati, nu dictati! Reguli minime.”. El vroia sa evite Europa totalitarismului, fie el comunist, fascist sau nazist, in care fiecare aspect al existentei umane era reglementat de catre stat. El a recunoscut de asemenea ca instinctul totalitarismului sta adanc infipt in filosofia si mentalitate europeana – in Rousseau si Hegel, Marx sau Nietzsche – si ca trebuie sa i se opuna cu tarie puterea liberalismului si a individualismul anglo-saxon.

In realitate insa, de o generatie si ceva, UE a mers intr-o directie total opusa celei gandite de fondatorii ei, astfel ca azi, UE este ea insasi un monstru totalitar care emite milioane de reguli si legi ce invadeaza fiecare colt al vietii economice si sociale. Rezultatele sunt infricosatoare: O birocratie imensa la Bruxelles cu fiecare departament clonat in fiecare din capitalele statelor membre. Un buget urias ce ascunde o coruptie fara precedent, o masina eficienta de spoliere a sute de milioane de platitori de taxe. Si peste toate, o reglementare totalitara a economiilor nationale.

Filosofia economica a UE poate fi descrisa de un singur cuvant “convergenta”. Scopul este acela de a face toate economiile nationale identice cu un model “perfect”. Ceea ce, asa cum s-a dovedit dealtfel, este formula perfecta pentru stagnare (si declin). Ceea ce face sistemul capitalist sa functioneze, iar economiile dinamice, este exact opusul acestei conceptii: este neconformismul, inovatia, excentricitatea, inventivitatea.

Prin urmare nu este surprinzator ca Europa, care a avut cresteri economice rapide in anii 1960 si 1970, inainte ca UE sa se fi impus, a ajuns acum intr-un stadiu de stagnare. Rate de crestere economica de 2% sunt rare, exceptand poate Anglia care a urmat in anii 1980 modelul american al pietelor libere. Somajul de asemenea este foarte ridicat, peste 10% in Franta, si chiar mai mult in Germania, la fel de ridicat fiind doar in perioada Marii Depresiuni din anii 1930. Este firesc ca somajul ridicat si cronic sa genereze frustrari care se exprima in diverse feluri. Un astfel de mod de expresie este si rata natalitatii extrem de scazuta care genereaza scaderi ale populatiei.
Un alt aspect fundamental al maladiei provacate de UE este faptul ca UE a intors spatele trecutului sau istoric. Europa a fost practic o imbinare a culturii clasice greco-romane cu crestinismul. Bruxelles-ul le repudiaza pe ambele. In noua “Constitutie” a UE nu se face nici o mentiune la originile crestine ale Europei, mai mult, crestinii practicanti nu pot detine functii cheie in birocratia UE.

Ultimul mare om de stat din Europa care a pus accentul pe contextul istoric si cultural al unitatii europene a fost Charles de Gaulle. El dorea o Europa a patriilor”, si totodata o “Europa a lui Dante, a lui Goethe, a lui Chateubriand.. si a lui Shakespeare, aussi!”.
Nici un membru al elitei UE nu mai foloseste un asemenea limbaj. UE nu are nici un continut intelectual. Marii scriitori nu au nici un rol in ea, cu atat mai putin marii ganditori sau oameni de stiinta. UE nu este Europa lui Thomas D’Acquino, a lui Luther sau Calvin – dar nici Europa lui Galileo, Newton sau Eistein. Acum 50 de ani, unul dintre fondatorii proiectului european, Robert Schumann, se referea adeseori in discursurile sale la Kant, la Thomase More, Dante sau la Paul Valery. Pentru el, constructia Europeana era “o problema de morala”. El vorbea de asemenea despre “sufletul Europei”. Astazi, asemenea expresii nu au nici un ecou la Bruxelles.
Pe scurt, UE nu este un organism viu, cu o minte, un spirit si un suflet. Si daca nu va reusi sa gaseasca asemenea dimensiuni nemateriale, dar esentiale, va deveni curand un cadavru, corpul simbolic al unui continent mort.

Paul Johnson, este istoric, autor, printre altele, al cartii “Modern Times” (Perennial, 2001).

Sursa: http://www.opinionjournal.com/editorial/feature.html?id=110006831