Spania, Portugalia, Ungaria si o a patra tara ar putea sa renunte la un plan al Uniunii Europene prin care sa isi acorde firmelor din tarile lor, pana pe 1 iulie, mai mult acces la contractele militare, a declarat saptamana trecuta un oficial din cadrul UE. Potrivit KROSS Press Agency, care citeaza DefenseTalk.com, ca un pas inainte facut spre liberalizare, statele UE au hotarat anul trecut sa adopte un cod de conduita pentru liberalizarea cererilor. Oficialul a mai declarat ca ar fi dezamagit si uimit daca nu ar atrage de partea codului 20 de state membre UE la momentul intrarii in vigoare a acestuia, adica pe 1 iulie. Cele patru tari mentionate mai sus si-au manifestat rezervele in ceea ce priveste participarea la acest plan, dar se spera ca alte 24 de tari membre UE, inclusiv acestea patru, sa ia parte. Tarile membre UE urmeaza sa anunte la sfarsitul lunii in curs daca isi vor deschide pietele la 1 iulie. Un termen suplimentar de inca doua saptamani, pana la jumatatea lunii mai, va fi acordat pentru precizarea pozitiei fiecarei tari in parte, a mai anuntat oficialul.

Danemarca nu participa la cooperarea pe probleme de aparare din cadrul UE si nu a intentionat sa se alature sistemului. Statele europene si-au favorizat de ani de zile propriii campioni nationali in contracte militare, utilizand adesea un articol dintr-un acord UE care le permite sa invoce problemele de securitate pentru a nu fi incluse in contractele derulate de UE pe baza unor legi competitive.

Totodata, se pare ca unele tari au invocat acest articol pentru a acoperi previziunile mai putin sensibile referitoare la echipament militar sau la provizii. Conform codului de conduita aprobat in luna noiembrie a anului trecut, contractele ar trebui sa fie deschise spre competitie cu exceptia unui numar limitat de aspecte care tin de securitatea nationala. Acordul nu va creste accesul la pietele UE pentru firme din afara Uniunii Europene.

Cheltuilelile totale facute de UE in domeniul militar, inclusiv costurile asociate cu salariile armatelor, se ridica la 160-180 de miliarde de euro pe an, de doua ori mai putin decat cheltuielile intreprinse de SUA. Europa si-a propus sa devina un jucator global in domeniul apararii si a luat in acest sens mai multe masuri, precum sustinerea securitatii in Bosnia si pana la monitorizarea pacii din Aceh, Indonezia. Dar ambitiile sale sunt tinute pe loc din cauza lacunelor existente la nivel de echipament cheie.