IN ULTIMA VREME, se intetesc comentariile conform carora toate necazurile UE se trag de la faptul ca nu stie sa-si “prezinte marfa”. Esecul Constitutie Europene, acuzatiile tot mai frecvente de coruptie, criticile asupra birocratiei aduse Bruxelles-ului, temerile ca UE reprezenta o amenintare la adresa identitatii nationale a statelor, revoltele tot mai dese impotriva directivelor europene – toate acestea ar avea o cauza comuna: incapacitate UE de a se farda suficient.

La ora actuala, europenii au doua concepte distincte – in ciuda intentiei UE de a le asimila unul celuilalt – Europa si Uniunea Europeana. Europa este definita prin istorie, cultura, traditii, religii, independenta si suveranitatea nationala. Uniunea Europeana este o “marca comerciala” cu o istorie scurta, “stampilata” nu fara temei cu cuvinte ca ‘birocratie’, ‘compromis’ si ‘renuntare la suveranitatea nationala’. Spun nu fara temei, fiindca visul idealist de a creea o Europa a pacii si in care cooperarea intre tari sa nu stirbeasca identitatile nationale si traditiile fiecareia a fost inlocuit treptat de conceptiile mercantile ale unei pieti unice excesiv de reglementate si controlate de o birocratie supranationala. Cel mai pregnant simbol al UE este moneda UE, nu pacea.

Putini stiu azi ca autorul steagului cu 12 stele a fost un modest functionar la Consiliul Europei, angajat al serviciului de curierat, pe nume Arsene Heitz. Cele 12 stele nu reprezinta, asa cum s-ar crede, un numarul de state care faceau parte din UE atunci cand s-a adoptat acest steag (o lung perioada de timp, in Comunitatea Economica Europeana au fost intr-adevar exact 12 state) , ci este un simbol al unitatii. De asemenea, culoarea albastra simbolizeaza pacea (la fel ca drapelul Natiunilor Unite).

Intr-un articol din Financial Times se afirma ca, Comisia Europeana l-ar fi recrutat pe Simon Anholt, un consultat britanic in publicitate care a lucrat la promovarea unor firme ca Microsoft, Unilever sau Coca-Cola. Referindu-se la acest subiect, Anholt a facut o declaratie cel putin socanta, comparand UE cu nici mai mult si mai putin decat reteaua AlQaida!!! Mai exact, Anholt a spus ca „A schimba o marca multinationala este mult mai complicat decat a schimba marca unei tari sau a unei companii a carei structura de comanda este clara. (…) Indelungata mea experienta imi sugereaza ca se cauta un model pentru UE precum cel al AlQaida, cu celule separate, care se influenteaza una pe cealalta“. Ca o reactie la aceasta declaratie, Comisia Europeana a dezmintit orice legatura pe care ar avea-o cu Simon Anholt. Si probabil ca a renuntat la colaborarea sa, daca aceasta a avut intr-adevar loc.

Zilele trecute, la un an de la respingerea de catre francezi a Constitutie UE, presa vorbea de o modificare a denumirii de “Constitutie a UE” in cea de “Lege de baza a UE”. Se spera astfel ca acest cuvant “Constitutie”, care implica prea evident ideea unui suprastat, (ceea ce dealtfel UE chiar este) sa fie inlocuit printr-unul care sa linisteasca temerile electoratului european. Bineinteles, e vorba doar de inca o manipulare prin limbaj – mai pe romaneste, aceiasi Marie cu alta palarie. Dealtfel, Germania si Israelul de exemplu, nu au “Constitutii” ci doar “Legi fundamentale”. Ceea ce nu inseamna ca Germania si Israelul nu sunt state.

Printre putinele lucruri bune pe care le semnalez, este acela ca intentia Comisiei Europene de a obliga marcarea produselor fabricate in tarile europene cu “made in EU” a dat gres datorita opozitiei tarilor europene. Nu se stie insa cat timp va mai rezista aceasta opozitie.

Care ar fi concluzia? Uniunea Europeana incearca sa vopseasca si mai mult cioara cu care umbla. Baza fundamentala a acestei organizatii este minciuna: minciuna ca UE ar fi doar o piata de liber schimb; minciuna ca intrarea in UE nu inseamna de fapt renuntarea la suveranitatea nationala; minciuna ca UE nu doreste sa devina un imperiu care sa desfiinteze tarile europene; minciuna ca regionalizarea pe care o impune nu este o forma noua de ’sovietizare’ a popoarelor europene. Cei care prefera sa poarte ochelari de cal mai cred inca in aceste minciuni – dar oamenii nu pot fi dusi cu zaharelul la nesfarsit. Sunt semne ca tot mai multi cetateni europeni (si, sa speram, cat mai multi romani) incep sa se trezeasca si sa-si dea seama ce inseamna cu adevarat acest monstru numit “Uniune Europeana”. Ma tem insa ca va fi prea tarziu – iar UE va fi capatat suficienta putere ca sa lepede masca ipocriziei si sa-si dezvaluie pe deplin intreaga figura groteasca.