MINISTRII APARARII din Franţa, Italia, Olanda, Spania şi Portugalia au semnat, recent, în Olanda, Tratatul de creare a Forţei de jandarmerie europene (FGE), la care aceste state sunt contributoare, conform agentiei de presa AFP. Prima misiune a noii forţe va fi în Bosnia, unde circa 140 de jandarmi vor asigura misiuni de poliţie începând din noiembrie. FGE va fi desfăşurată în ţări afectate de conflicte armate sau de tulburări interne grave.

Destinată cu prioritate operaţiunilor UE, FGE va putea fi desfăşurată, de asemenea, sub mandat ONU, OSCE, NATO sau al altor organizaţii internaţionale sau coaliţii ad hoc. FGE dispune de o forţă de reacţie rapidă capabilă să desfăşoare 800 de persoane în interval de 30 de zile. Ea va număra în viitor până la 2.300 de membri.

Aceasta noua structura dubleaza structura existenta a poliţiei federale, Europol, care puterea de a opera oriunde în toata zona UE. Ofiţerii şi agenţii săi sunt apăraţi de o imunitate totală, pe viaţă, împotriva oricăror acuzaţii pentru actele lor, conform Articolului 12, Capitolul 5 al Protocolului despre Privilegiile şi imunităţile UE. Ofiţerii Europol au puterea de a aresta preventiv şi de a extrăda, în ciuda legilor curente din multe tari europene, care interzic în mod specific astfel de acţiuni (de exemplu in cazul Marii Britanii).

Ca o ironie a sortii, sediul central al Europol, care adăposteşte aproape 400 de ofiţeri, se află în vechea clădire fortificată a Gestapo-ului din Haga. Planurile de extindere a forţelor Europol ţintesc spre o suplimentare a acestor efective cu încă câteva sute de poliţişti, cu toţii înarmaţi şi cu acces liber şi neîngrădit în orice zonă a Europei.

La câteva zile după ce Consiliul European de la Lisabona a decis că UE va avea un tratat de reformă (adica o constitutie), Comisia Europeana a aprobat o comunicare internă înaintată de comisarul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Franco Frattini, potrivit căreia Eurojust, actuala agenţie europeană de cooperare judiciară ar putea căpăta, treptat, atribuţii precum Biroul Federal de Investigaţii (FBI) din SUA.

Documentul este menit drept primul pas al unei iniţiative legislative care va oferi Eurojust acces la bazele de date în materie penală ale statelor membre, inclusiv la cazurile de terorism, la dosarele celor aflaţi în penitenciare sau la baze de date cu mostre de ADN. În funcţiune din 2002, agenţia cu sediul la Haga are mai mult un rol de asistenţă în cadrul anchetelor privind criminalitatea transfrontalieră, în cazuri precum traficul de droguri şi persoane, fraudele ori spălarea de bani.

Acum, Frattini doreşte ca Eurojust să poată decide în caz de conflict de competenţe între diferite autorităţi judiciare, să poată sugera începerea unei anumite anchete penale autorităţilor unui stat UE, ba chiar să deschidă o anchetă europeană pe cont propriu „mai ales în cazul unei infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii”, arată EUObserver.com.La fel ca în SUA, unde FBI are un director, dar instituţia în sine se află sub tutela procurorului general (de facto ministru al Justiţiei), Eurojust trebuie să devină principalul instrument din subordinea Procurorului General al UE. Această funcţie este prevăzută de Tratatul de reformă, convenit la ultimul Consiliu European şi care urmează să fie semnat la 13 decembrie la Lisabona.

Potrivit Tratatului, Procurorul General va putea să iniţieze şi să conducă anchete pe tot cuprinsul UE în cazuri de infracţiuni „grave”. Trecerea treptată a Eurojust de la un organism care să acorde asistenţă la unul care să coordoneze anchete naţionale, ba chiar să iniţieze anchete transnaţionale reprezinta renuntarea în favoarea Bruxellesului la încă un atribut al suveranităţii nationale – jurisdicţia exclusivă în materie penală.

In aceeasi ordine de idei, Guvernul de la Berlin vrea să permită accesarea documentelor din orice computer bănuit că este folosit de un „suspect de terorism” înainte ca individul să comită vreo faptă de natură să pună în pericol viaţa germanilor şi siguranţa ţării. Aceasta masura da dreptul autorităţilor de a scormoni în documentele electronice ale unei persoane, fără ştiinţa şi acordul acesteia. Aceste metode de investigaţie se practică şi în Elveţia şi Slovenia, în timp ce Suedia ar fi pe cale să le legalizeze, menţionează documentul german. Mai mult, guvernul german vrea dreptul legal de a utiliza mijloace specifice hackerilor, si anume de a plasa viruşi informatici (aşa-numiţii troieni) în computerele suspecţilor, ca să poată scana orice documente, fotografii, diagrame şi fişiere de sunet, să înregistreze fiecare apăsare de tastă, ba chiar să pună în funcţiune camere web şi microfoane.

Serviciile secrete germane au recurs la asemenea practici inclusiv în lipsa unor abilitări legale, dar, în februarie 2007, Curtea Federală de Justiţie le-a declarat ilegale, pentru că sunt de natură să încalce dreptul constituţional al inviolabilităţii corespondenţei. Prin urmare, Guvernul german a declarat oficial că acest tip de investigaţii au fost sistate, dar că pregăteşte o lege care să permită recurgerea la acest tip de spionaj.

„Amenintarea terorismului” a convins mai multe guverne UE că supravegherea computerelor este extrem de necesară în lupta antiteroristă. Astfel, la 6 noiembrie, comisarul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Franco Frattini, va propune un nou set de măsuri antiteroriste. Între acestea se numără blocarea site-urilor care oferă reţete de fabricare a bombelor şi incriminarea penală a recrutărilor online de terorişti prin bloguri, forumuri sau chat rooms.

Cine garanteaza insa ca asemenea masuri nu vor fi utilizate si impotriva dizidentilor sau pur si simplu vor da nastere la abuzuri politienesti; asa cum s-a intamplat prea adesea cu legile „antiteroriste” votate dupa 2001 in SUA si in Europa? Ranjetul statului politienesc e din ce in ce mai inspaimantator.