SOLICITAREA Uniunii Europene de inchidere a centralei nucleare de la Kozlodui ingrijoreaza tarile balcanice, care risca sa se confrunte cu o criza energetica foarte grava deoarece statele respective, cu exceptia Romaniei, depind in mare masura de exporturile de energie electrica din Bulgaria. (conform Mediafax)

Iminenta inchidere, la 31 decembrie, a doua din cele patru reactoare ale centralei de la Kozlodui este asteptata cu ingrijorare de multi specialisti in energie din tarile sud-est europene. Reactie au avut chiar si euro-parlamentari din Ungaria si Slovenia care – intr-un apel in ceasul al doisprezecelea – au cerut Comisiei Europene o “aminare temporara” a inchiderii centralei. Numai ca acest lucru este foarte putin probabil sa se intample. Kozloduiul trebuie sa aiba aceeasi soarta precum toate centralele nucleare vechi, construite dupa reteta sovietica, si care au fost inchise de statele est-europene imediat ce au devenit membre UE. Exemplul cel mai elocvent in acest sens e Lituania, care si-a inchis centrala de la Ignalina in 2004, in ciuda pierderilor foarte mari pe care a trebuit sa si le asume. Si Slovacia, un exportator net de energie in Europa rasariteana, se confrunta cu probleme similare. Tara poate incepe sa importe energie electrica daca va inchide centrala de la Jasovske Bohunice, construita si ea dupa model sovietic, dar cu un grad de securitate mai ridicat.

Comisarilor UE insa putin le pasa de necazurile pe care le provoaca. Ce face ca situatia sa fie grava in cazul Bulgariei, este faptul ca inchiderea celor doua reactoare nucleare de la Kozlodui va avea un impact vizibil nu doar asupra acestei tari, ci si a altor state balcanice, care se confrunta deja cu probleme legate de alimentarea cu energie electrica. Albania este una dintre aceste tari. Iarna trecuta, zile la rind curentul a fost intrerupt aici cel putin zece ore pe zi, deoarece nu existau resursele energetice minime. In pragul crizei se afla si alte tari balcanice, iar expertii estimeaza ca preturile vor creste semnificativ in perioada urmatoare, odata cu lansarea licitatiilor pentru cumpararea de energie (Croatia si Albania fac acest lucru la sfirsitul lui octombrie, iar Macedonia si Muntenegru undeva in noiembrie). Inchiderea reactoarelor 3 si 4 ale centralei de la Kozlodui va duce la scaderea cu 40 de procente a cantitatii de curent care acoperea deficitul energetic al Albaniei, Macedoniei, Muntenegrului si provinciei Kosovo, se arata intr-o analiza a publicatiei specializate Energy in East Europe, editata de Platts. De probleme nu va fi scutita nici Grecia, care importa semnificativ energie electrica din Bulgaria.

In Balcani, doar Bulgaria, Romania si Bosnia mai sunt independente din punctul de vedere al producerii de energie electrica. Scopul nedeclarat al UE este acela de a distruge si aceasta urma de independenta. Romania, de exemplu, a fost fortata sa-si vanda companiile de petrol si gaze unor firme occidentale, cazul Petrom vandut OMV-ului fiind cel mai semnificativ. Bulgaria, care nu detine resurse substantiale de hidrocarburi isi datoreaza o oarecare independenta energetica productiei de electricitate. Acesta e motivul pentru care UE doreste inchiderea centralei nucleare de la Koslodui, grija pentru siguranta cetatenilor fiind doar un pretext cusut cu ata alba. In ciuda unei perceptii gresite a publicului, productia de energie electrica in centralele nucleare este foarte sigura si complet nepoluanta. Nu acelasi lucru se poate spune despre termocentrale – care elimina in atmosfera dioxid de carbon, si multe substante toxice, inclusiv unele radioactive!

Si, daca inchidem centralele nucleare, ce facem? Cu ce producem curent electric? Raspunsul e destul de trist – ardem mai multi carbuni! Ca asta inseamna mai multa poluare, efect de sera, diminuarea resurselor de combustibili fosili – putin ii pasa mamucii UE! In Romania, de exemplu, mi se pare de-a dreptul criminala incetineala cu care a fost construita centrala de la Cernavoda (abia un reactor e pornit, al doilea urmand sa intre in functiune anul viitor; asta daca ne va permite UE). Ca sa nu mai vorbim de presiunile unor grupuri externe, gen Greenpeace (in spatele caruia cine stie ce agentii guvernamentale straine se afla), de a stopa construirea reactoarele 3 si 4. La fel de gresita a fost si abandonarea proiectului unei a doua hidrocentrale mari pe Dunare, la Turnu Magurele. Romania a avut sansa sa-si castige o independenta energetica durabila (macar din punctul de vedere al energie electrice) – dar a ratat-o cu brio! Bulgaria, mai desteapta decat noi din acest punct de vedere, tocmai de aceea este plesnita peste bot… si fortata sa-si abandoneze independenta energetica.