COMISIA EUROPEANA se află iarasi în centrul atenţiei publice prin reizbucnirea unui scandal mai vechi legat de activităţile grupurilor de lobby de la Bruxelles. In mod special, comisarii europeni sunt suspectaţi că fac jocurile marilor corporaţii. Acuzele le sunt aduse de catre o organizatie nonguvernamentala olandeza, Corporate Europe Observatory (CEO), al carei scop este sa demaste practicile nedemocratice ale oficialilor de la Bruxelles. CEO sustine ca atat comisarii cat si subordonatii lor nu fac publice detalii referitoare la întâlnirile pe care le au cu diverşi lobby-işti din sectorul comercial, refuzând, de altfel, să divulge chiar şi numele acestora.

Această „practică” ce s-a împământenit la Bruxelles (şi de care a fost acuzat în nenumărate rânduri actualul vicepreşedinte al CE şi, în acelaşi timp, comisar pentru Industrie, Günter Verheugen) este considerată de CEO drept o dovadă clară de lipsă de transparenţă drept un paravan pentru ascunderea trocurilor care se fac la nivel înalt între oficialii europeni şi marile corporaţii, in vederea protejarii profiturilor lor.

În toată campania de demascare a influenţei lobby-iştilor asupra instituţiilor europene a fost implicat şi Avocatul european Nikiforos Diamandouros, care, la rândul său, a criticat Colegiul de Comisari europeni pentru refuzul de a dezvălui publicului detaliile întâlnirilor cu grupurile de lobby, conform cotidianului„Financial Times”. Conform acestuia, „Practica sistematică de ascundere a numelor lobby-iştilor este greşită. Interesul public ar trebui să fie mai important decât orice potenţială dorinţă de confidenţialitate a grupurilor de lobby şi a reprezentanţilor lor”.

Comisia Europeana şi-a motivat lipsa de transparenţă invocând normele de protejare a datelor personale, deci, implicit, şi a numelor lobbyiştilor. Fireste, cand e vorba de spionarea cetatenilor europeni, in numele “combaterii terorismului”, aceste norme de protejare a datelor personale nu mai au nici o relevanta.

CEO a făcut o plângere oficială către Avocatul european, invocând lipsa de colaborare a comisarului Peter Mandelson, care a refuzat să ofere organizaţiei înregistrările cu lobbyiştii. De altfel, acest caz va ajunge şi în faţa Curţii Europene de Justiţie, care va da o sentinţă în această toamnă. Chiar dacă decizia CEJ va fi în favoarea CEO, problema influenţei celor peste 15.000 de grupuri de lobby nu va fi rezolvată, chiar şi în ciuda proiectului iniţiat de Bruxelles care prevede reglementarea activităţilor acestora. De această părere sunt şi alte organizaţii neguvernamentale, care consideră că instituirea unui registru al grupurilor de lobby şi crearea unui cod de conduită profesională (în această toamnă) nu vor schimba cu nimic puterea de care se bucură acestea în procesul decizional comunitar.