Autor: Alexandru HANCUSursa: observatorcultural.ro
– Caci trebuie
(euro-umor)
„Da’ de ce trebuie?“
Stupefactie.
„Pai, cum … S-a explicat si ras-explicat. N-ati studiat Documentele? Rapoartele? Directivele? Tratatele?“
„–nu. Da’ ce, era obligatoriu sa…“
„N-ati subliniat cu doua culori?“
„-…“
„La ce v-au stat mintile? Daca dupa atita amar de vreme tot n-ati inteles, inseamna ca ori nu va duce capul, ori nu va pasa. Si-ntr-un caz si-ntr-altul, nu meritati“.
Pauza de sedare. Respiratii adinci. Apoi, zimbet luminos, eurocratic, amestec de sila indicibila si de compatimire (vaga). in fine, pe un ton cald, didactic:
„Uniunea Europeana e obligatorie ca sa fie bine. Da? Altfel, va fi rau. Cel mai rau. Acum, mergeti. Mergeti si votati. Sau nu. Nu conteaza. Are cine sa hotarasca – acolo unde conteaza, nu stiti voi. Oricum, mergeti, da. Mergeti. O sa fie bine“.
(fragment din Eurocrati in mijlocul poporului, documentar de fictiune).
Euro-mutantii (geneza)
Europa Unita a fost creata de americani cu doua scopuri. Odata, ca sa elimine traditionalele maceluri germano-franceze, care au stat la baza primelor doua razboaie mondiale. Apoi, spre a proteja vestul continentului de cintecul de sirena al comunismului (vezi Sartre etc.), prin legare zdravana de catargul prosperitatii, conditie a democratiei stabile. intii a fost Comunitatea Europeana a Otelului si Carbunelui, transformata in Comunitatea Economica Europeana. Piata Comuna, cum i s-a zis, si bine i s-a zis. Ideea era de bun-simt: o zona de comert liber, care presupune circulatia fara oprelisti a marfurilor si a persoanelor. Schimburile economice si umane, intr-un spatiu politic uniform-democratic, urmau sa elimine cretinia nationalista, care a insingerat de-atitea ori Europa si lumea. Undeva pe parcurs, insa, in software s-a inserat o linie de cod gresita. Cumva, „natiune“ a ajuns sa insemne „nationalism“, si invers. Asa a aparut mutatia, lenta dar tenace. De la Piata Comuna la Statul European. O uniune economica si desfiintarea granitelor interne e una. Pierderea suveranitatii si intregul continent condus politic de-o „elita“ rupta de realitate, e cu totul altceva. Dar, vedeti, trebuie. Ca sa fie bine. Modelul e in plina implementare. De catre mutantii produsi de mutatie.
Euro-teologie
Le zice Eurocrati. Aparent, sint politicieni si birocrati. De fapt, sint Marii Preoti ai Etatismului. Usor de recunoscut dupa vorba (Euro-speak) : subsidiaritate, acquis, Eurojust, codecizie, actori sociali, euro-piloni. Ca si dupa port: Parlamentul European se poarta cu trei sedii (Strasbourg, Bruxelles si Luxemburg). Mantra lor? Ca sa nu mai existe razboaie intre natiuni, trebuie (desigur) sa nu mai existe natiuni. Limba, traditii, obiceiuri, cutume, idiosincrazii – nici o importanta. Sa fim cu totii cetateni ai Europei – asta conteaza. Cam asa zicea si Internationalismul comunist – Trotky pledase staruitor pentru „Statele Unite ale Europei“. Devansat copios de Napoleon (cugetind in detentie, pe insula Sf. Elena). Etatismul e o religie in care locul lui Dumnezeu e luat de Stat. Vorba francezului: L’Etat Providence. Providenta fiind Dumnezeu, vorbim deci de Statul-Dumnezeu. Pe scurt, Statul. Voila. Bitte. Care are grija de toata lumea, din leagan pina-n mormint. Protectie sociala maxima. Ei, leaganele-s cam goale, iar pina sa ajunga in mormint, multi pensionari din vest agonizeaza prin aziluri mizere. Apoi mor, in singuratate. Familie? Care familie? Statul a desfiintat/inlocuit familia. Care, pe vechi, facea protectie sociala spontana, nu pe baza de platforma-program.
13, numar cu noroc
De cite ori ati auzit un inalt oficial european vorbind de coruptia de pe la UE? N-ati prea auzit, caci nu exista coruptie. Sau nepotism, risipa, incompetenta. Oficial, sint zero. Inexplicabil, Curtea de Audit a refuzat, totusi, sa contra-semneze conturile Uniunii. Pentru al 13-lea an consecutiv. Caci nu ies socotelile. Banii din conturile respective ies din buzunarele dumneavoastra. Chiar daca nu platiti impozite, tot cumparati o piine, o bere, un pachet de tigari, tampoane, ceva. Toate au TVA. Se varsa la bugetul national, care contribuie la bugetul UE. Pe care UE il cheltuie – si de 13 ani nu stie exact pe ce. Nu stie sa spuna nici de ce subventiile agricole, care sint cam jumatate din bugetul Uniunii, folosesc la tinerea unor agricultori, din Franta in special, cu destu’n nas. Platiti sa nu cultive. Nu, peizanii romani n-au nas de-asemenea facilitati. Nu s-a explicat rational nici de ce s-au dat carute de bani pe studii din care a reiesit ca prezervativele trebuie standardizate. Nu stim, de asemenea, de ce eurocratii au primit Viagra pe banii contribuabililor. Si, intr-o nota mai lejera, de ce Conventia Europeana a Drepturilor Omului protejeaza de la extradare aspirantii la glorie terorista. N-are rost sa discutam de birocratia si fiscalitatea care tin somajul la 9% in UE – mult mai mare decit in SUA, de exemplu, unde e 5% – ori de legile care gonesc locurile de munca europene in China, India, Mexic, Brazilia, Indonezia. Nici despre niste ziaristi germani care investigau niste eurocrati si s-au trezit cu politia peste ei, mai de una, mai de alta. Sint chesiuni prea triviale. Si depasite – Uniunea e in plina metamorfoza.
Euro-slalom (evitind electoratul)
Dupa ce-a cazut Constitutia Europeana la referendumurile din Franta si Olanda, s-a pus in loc un Tratat de Reforma. Nu va mai fi supus la referendum, ca sa nu pice iar. Fiind foarte bun, desi e cam tot aia cu Constitutia care a picat, are sanse majore sa fie ratificat direct de parlamente si sa intre in vigoare prin 2009. Sa vedem ce ne aduce. Un Presedinte fix, nu prin rotatie, al Consiliului de ministri, si un Ministru de Externe. Personalitate legala deplina pentru UE. Luarea deciziilor nu prin consens, ci cu majoritate calificata. Eurocratii insista ca nu s-ar crea, astfel, vreun fel de Super-Stat European. Prin Constitutia rebotezata Tratat, nu va mai exista, insa, politica externa independenta a tarilor membre. Iar Uniunea va putea semna acorduri si tratate. Care nu sint optionale, ci obligatorii. Apoi, nu uitati: legile Uniunii, numite directive si reglementari, au prioritate in fata legislatiei nationale. Doar anul acesta, au fost adoptate in jur de 120. Iar anul nu s-a terminat. Nici juristii nu pot tine pasul, daramite cetatenii. S-au adunat deja zeci de mii de euro-pravile si nici un semn ca urgia legiferanta s-ar domoli. Cum sa stie omul care sint legile de care-i depinde viata?
Ce nu stii, ignori
Raspunsul e simplu: n-are cum. in numele pacificarii continentului si-al protectiei sociale, s-a creat o masinarie monstruoasa care lucreaza la supra-turatie, fara ca europenii sa stie exact ce face. Nici o problema, stiu guvernele nationale si euro-parlamentarii. Cita incredere aveti in guvernul si euro-parlamentarii dumneavoastra? Sa zicem ca maxima. Dar intr-ai altora? Pentru moment, daca o tara considera o masura inacceptabila, o poate bloca prin veto. Prin Tratatul-Constitutie, adio! Deciziile se vor lua cu majoritate. Dubla: de voturi si de populatie reprezentata. Iar Romania nu e chiar cea mai populata tara. Bun, dar lucrurile se discuta, se negociaza. Iar democratiile avansate nu vor lasa situatia s-o ia razna. Sint rezonabile, au experienta, oameni de elita. Uniunea ne e tuturor muma, nu? Unora, da. Altora…
The Plague
in Franta sint iar greve. Numerosi salariati de stat vor sa-si pastreze dreptul de-a se pensiona la 50 de ani. Cinste lor! Numai ca sistemul de pensii nu mai poate plati. Natalitatea e sub rata de inlocuire a populatiei: Franta nu mai are destui oameni. Pe care sa-i impoziteze, spre a finanta nu doar pensiile, ci si medicina, invatamintul, ajutoarele de somaj, intregul mastodont bugetar. in Spania si Italia, natalitatea e de-a dreptul in prapastie. Germania nu-i departe. in toate aceste tari mari, impozitele sint mari. in Romania, ca si in alte tari mai mici, estice, sint mici. Ceea ce permite cresterea economica alerta. Cea mai usoara cale, pentru vestici, de-a intirzia falimentul sectorului public este de a ridica si mai mult impozitele. Asta ar intensifica insa migrarea multor firme spre est, unde impozitele sint omenesti. Pentru Romania, foarte bine. Pentru uriasii vestici, foarte prost: pierd locuri de munca si impozite. Sa zicem ca, peste citiva ani, se propune uniformizarea sistemului de impozite in Uniune. in sus, nu in jos. Ar fi inacceptabil pentru Romania. Deci, veto. Ghinion: s-a renuntat la veto. La cine se vor gindi guvernele si euro-parlamentarii din tarile mari, care, impreuna, au majoritatea si la voturi si la populatie? La romani, care au suferit atitia ani si se bucura in sfirsit de ceva prosperitate? La cehi, slovaci, unguri, bulgari, estoni? Sau la eliminarea concurentei? O sa ziceti ca vesticii ar putea reduce si ei impozitele. Raspuns (in limbile oficiale ale Uniunii): „Ha, ha, ha…“.
Mai departe
Poate-ati remarcat: exista un deficit de muncitori calificati in Romania. Bunaoara, industria constructiilor e in boom, dar nu sint destui constructori. S-au dus catre cel Apus. La fel au facut si alti romani – cam unul din opt. Iar natalitatea romaneasca e catastrofala. N-ar fi de mirare, in atari conditii, daca Romania ar cere Uniunii sprijin mai apasat. Romanii de care vorbim n-au plecat la jaf, viol si crima, ci la munca. Sustin economiile tarilor bogate. Pentru o tara saraca si care pierde oameni, niste subventii strasnice in contra-partida, care sa stimuleze, de pilda, natalitatea, ar fi ca aerul. Ce credeti, le-am obtine, la vot dublu-majoritar? Sau ni s-ar spune: „Cu mare placere, dar n-avem chiar acum. Deh, dac-ati fi voi mai bogati ca noi, ar fi pe dos. Puteati sa va grabiti un pic, zau. Pa, mai vorbim. Apropo, ne lipsesc spalatoresele. Ati mai produs ceva? Bine, hai, ia niste euro-fonduri pentru la tine-n sat, ca stiu ca ti-ai luat Bentley si n-ai asfalt. Sa treci pe la mine sa-ti zic cu cine votezi miine“.
UEpilog
Mutantii, pardon, eurocratii, nu par deloc ingrijorati. Criza Statului-Dumnezeu? Care nu mai are bani fiindca si-a convins oamenii ca e mai bine fara copii? Nu exista, dar, daca ar exista, sigur ca se va rezolva. Nu, natalitatea nu se poate redresa mai devreme de doua generatii. Solutia e imigratia masiva. Din tarile care au surplus de populatie. Islamice, tarile respective, in marea majoritate. Noi avem Turcia aproape. O candidata la UE, unde crimele de onoare nu mai sint o problema: fetele acuzate ca si-au facut de ris familia nu mai sint ucise, sint convinse sa se sinucida. Si, desigur, sintem aproape de Ucraina si Rusia. China, de asemenea, stie de noi. Dar astea-s mizilicuri. Altele-s baza. Combaterea incalzirii globale, obiectiv major in Tratatul de Reforma. Dovezi stiintifice nu exista, doar preziceri. Mutantii au zis ca-i totuna si-au propus un program ambitios, bazat pe scumpirea benzinei si a biletelor de avion. Si a curentului, da. Si sa nu uitam marile provocari de politica externa. Amenintarea nucleara iraniana, bunaoara, prioritate a euro-diplomatiei. Aici, e adevarat, se lucreaza intens si cu cap. Ayatolahii ar putea avea bomba gata intr-un an, doi. Asta, daca nu se baga americanii. Asa ca, succes la euro-vot. Ca sa fie bine. Ce? Am uitat ceva? Ca nimic nu e vesnic? Stiu si eu?… Deocamdata, e obligatoriu.
Comentarii recente