Sursa: http://www.stopthenorthamericanunion.com.
UNIUNEA EUROPEANA reprezinta modelul folosit pentru creearea unei alte structuri supranationale, de data asta in America de Nord, numita Uniunea Nord Americana (NAU – North American Union).
Singura diferenta semnificativa intre crearea UE si cea a NAU o reprezinta durata de timp in care au aparut cele doua constructii politice. In timp ce au trecut 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma care a pus bazele C.E.E. pana la semnarea Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene care reprezinta practic constitutia suprastatului european, Uniunea Nord Americana (NAU) ar putea fi realizata in 15 ani!
Planurile de creare a NAU au fost puse la summit-ul de la Montebello, Canada care s-a desfasurat in 20-21 august 2007 si la care au participat prim ministrul Canadei si presedintii SUA si al Mexicului. Aceasta intalnire s-a petrecut fara prezenta presei, in spatele usilor inchise.
Propunerea de a creea NAU nu e noua. In 2002, Dr. Robert A. Pastor, membru al Council on Foreign Relations (CFR), a propus in 2002, in cadrul Comisiei Trilaterale, crearea unui serviciu Nord-american de pasapoarte si a unui serviciu de comert si de imigratie care sa aiba autoritate peste serciviile similare din SUA. De asemenea, s-a propus creara unui grup parlamentar Nord American care sa supervizeze Congresul SUA. De asemenea, se propunea o Curte de Comert si Investitii care sa rezolve disputele din cadrul NAFTA si ale carei decizii sa fie deasupra celor ale Curtii Supreme din SUA. Nu in ultimul rand, s-a propus creearea unei Comisii Nord Americane care sa „dezvolte un plan continental integrat al transportului si infrastructurii”.
In martie 2005, la un summit organizat in Texas, presedintele SUA, George W.Bush, presedintele Mexicului, Vincente Fox, si prim-ministru canadian au anuntat crearea „Parteneriatului pentru securitate si prosperitate in America de Nord” ( SPP ). Acest tratat nu a fost niciodata trimis spre dezbatere si aprobare Congresului SUA, la fel ca si in cazul tratatului NAFTA. Insa, departamentul de Comert al SUA a creeat o agentie care sa se ocupe cu implementarea unei „uniuni nord americane” in domenii ca: bunuri industriale, comert, energie, mediu, servicii financiare, agricultura, transport, sanatate etc.
La conducerea SPP au fost numiti cate trei functionari guvernamentali din fiecare tara membra: din partea SUA, ministrul comertului Carlos Gutierez, ministru securitatii nationale, Carlos Gutierrez si secretarul de stat Condoleezza Rice. Reprezentantii Mexicului: ministrul economiei Fernando Canales,ministrul de stat Carlos Abascal si ministrul afacerilor externe Luis Ernesto Derbez. Din partea Canadei, ministrul industriei David L. Emerson, vicepremierul si ministrul sigurantei publice, Anne McLellan si ministrul afacerilor externe Pierre Stewart Pettigrew.
In raportul din iunie 2005 al SPP catre sefii de stat din cele trei tari membre, se vorbeste despre o agenda ambitioasa de lucru:
„In scopul indeplinirii instructiunilor dumneavoastra, am stabilit grupuri de lucru pentru ambele agende: Parteneriat-Securitate si Prosperitate. Am tinut mese rotunde cu grupuri de oameni de afaceri si din finante, si din mediile politice. Rezultatul consta in niste serii detaliate de actiuni si recomandari gandite sa creasca securitatea si competitivitatea Americii de nord. Pana cand veti revedea si aproba aceste planuri, ne vom intalni din nou cu grupurile economice si vom lucra impreuna pentru a implementa planurile de lucru pe care le-am dezvoltat.”
Aceste actiuni nu sunt simple exercitii teoretice. In fapt, SPP produce o intelegere care va fi implementata direct prin directive, fara nici o supraveghere sau aprobare directa a Congresului
Raportul din iunie 2005 mai mentioneaza:”Succesul eforturilor noastre va fi definit mai putin prin continutul planurilor de lucru cat prin actuala implementare a initiativelor si strategiilor care vor face America de Nord mai prospera si mai sigura.”
Revazand agendele de lucru specifice, aproape fiecare plan de lucru e caracterizat prin pasi descrisi prin expresii ca „cele trei tari ale noastre au semnat un cadru de principii comune” sau „am semnat un memorandum” sau „am semnat o declaratie de intentie” etc. Din nou, nici una din cele 30 de agende de lucru nu mentioneaza in nici un loc intentia de a trimite deciziile catre Congresul SUA pentru discutii si aprobare. In loc de asta, planul evident este de a creea o Uniune Nord Americana printr-un proces mascat de regulamente si directive produse de diverse agentii guvernamentale. Exact ceea ce s-a intamplat si cu Uniunea Europeana!
Ceea ce avem de-a face este un plan al puterii executive, implementat de administratia Bush, de a construi pe ascuns o noua structura supranationala. Nu putem gasi nici un discurs al presedintelui Bush in care sa-si exprime deschis intentia de a crea Uniunea Nord Americana prin transformarea NAFTA.
Oircine se intreaba de ce presedintele Bush a respins ideea de a securiza frontiera cu Mexicul, e sfatuit sa examineze agenda de lucru a SPP. In fiecare arie de activitate, agenda SPP pune accept pe miscarea libera a oamenilor si a bunurilor in interiorul viitoarei Uniuni Nord Americane. Odata ce agenda SPP va fi implementata complet, nu va exista nici un domeniu in politici ca imigratia, comertul, mediul, miscarile de capital, sanatate publica si multe altele, in care guvernul SUA sa poata decide singur, sau cel putin fara sa consulte viitorul corp executiv al Uniunii Nord Americane. Granitele cu Mexicul vor fi practic sterse.
Canada a stabilit un grup de lucru SPP in departamentul Ministerului sau de externe. Mexicul si-a plasat oficiul SPP ca parte a Ministerului Economiei si a creeat un site web in care SPP (in spaniola, Alianza para la Seguridad y la Prosperidad de América del Norte) este descris drept „un proces permanent trilateral de a creea o integrare majora a Americii de nord„.
Intr-un raport al Consilului pentru relatii externe (Council on Foreign Relations, CFR) intitulat „Construirea unei Comunitati Nord Americane” se recomanda stabilirea pana in 2010 a unei Comunitati Economice si de securitate Nord Americane, cu o piata unica si cu un perimetru exterior de securitate. (adica o structura similara cu Comunitatea Economica Europeana, devenita ulterior UE) Conform raportului, „scopul Comunitatii Nord Americane va fi acela de a garanta o America de Nord libera, sigura, dreapta si prospera„. Oare unde am mai auzit aceste cuvinte?!
Ce se va intampla cu suveranitatea SUA? Nu e greu de banuit, daca ne uitam la modelul originar al N.A.U. si anume, Uniunea Europeana. In timp ce SUA vor ramane formal o natiune independenta, in realitate, prerogativele sale vor fi treptat eliminate si transferate catre organismele executive, legislative si judiciare ale viitoarei Uniuni Nord Americane. De asemenea, dolarul va fi inlocuit intr-un viitor nedefinit cu o noua moneda numita „amero”, prevazuta sa devina moneda oficiala a Uniunii Nord Americane.
Raportul CFR nu lasa nici o indoiala privind viitorul SUA, Mexicului si Canadei: „Cele trei tari trebuie sa faca un efort concertat pentru o convergenta legislativa.” De asemenea, in acest raport nu se spune nimic despre Congresul si poporul american. Ceea ce s-a realizat prin acest SPP poate fi caracterizat drept o lovitura de stat birocratica. In fond, o replica pe continentul american a Uniunii Europene.
Appendix 1: Comparatie intre UE si NAU.
Primul tratat al viitoare UE a fost semnat in 1951 sub numele „Comunitatea carbunelui si otelului”. In 1957, a fost semnat Tratatul de la Roma care a pus bazele Comunitatii Economice Europene. In 1994, a fost semnata NAFTA, North American Free Trade Agreement. In 2002, intr-un raport al Consiliului pentru relatii externe (CFR) se face apel la crearea unei Comunitati Nord Americane.
Prin Tratatul de la Bruxelles din 1965 s-au pus bazele Pietei Comune. Acest tratat a fost intarit de actul unic european din 1986. In 2005, NAFTA se transforma in SPP (Pactul pentru Prosperitate si Securitate). Uniunea Europeana a fost stabilita prin Tratatul de la Maastricht din 1992, si intarita de inca doua tratate: cel de la Amsterdam din 1997 si cel de la Nisa din 2001.
SPP inceput in 2005 se va transforma in Uniunea Nord Americana. In timp ce Uniunea Europeana are o moneda unica numita euro, exista planuri de a creea o moneda unica pentru SUA, Canada si Mexic care va fi numita „amero„.
Appendix 2: Un film despre Uniunea Nord Americana.
Comentarii recente