ZAGREBUL trebuie să reia ritmul reformelor, după ce a încetinit procesul din cauza alegerilor parlamentare, în caz contrar riscând să-şi îngreuneze accesul la comunitatea „Celor 27” şi chiar să piardă „trenul aderării” pentru încă trei ani, a declarat eurodeputatul socialist Hannes Swoboda, raportor al Parlamentului European pentru Croaţia.

Mai exact, Swoboda a cerut Uniunii Europene să nu dea dovadă de „indulgenţă” faţă de Zagreb aşa cum a făcut în cazul noilor membrii ai comunităţii, România şi Bulgaria, căci statul croat se confruntă în continuare cu fenomenul corupţiei, informează „EUObserver”. „Am permis României şi Bulgariei să adere, deşi încă mai aveau de lucru”, iar ritmul reformelor promise a încetinit de îndată ce ţările au aderat la Uniunea Europeană, a explicat eurodeputatul. „Acest lucru nu se poate întâmpla cu Croaţia”, a adăugat Swoboda.

De altfel, el a subliniat că principalul domeniu în care este nevoie urgentă de o reformă profundă, pe lângă lupta împotriva corupţiei, este sectorul construcţiilor navale. În acest domeniu accentul trebuie pus pe o mai mare competitivitate şi pe adaptarea la normele comunitare. Drept urmare, socialistul austriac a cerut exercitarea de presiuni suplimentare asupra Croaţiei. El a reamintit că în ultimul său raport a stabilit anul 2009 ca termen pentru încheierea negocierilor cu Zagrebul şi 2011 ca dată la care Croaţia ar putea deveni membru UE cu drepturi depline.

Dar dacă „în urmă cu şase luni acest lucru era foarte probabil”, în prezent, probabilitatea ca Zagrebul să respecte acest calendar este de doar „20 până la 30 de procente”, a precizat Swoboda. Ţara mai are o şansă să încheie negocierile sale de aderare la începutul anului viitor. O perioadă de un an şi jumătate va fi necesară pentru ratificarea documentului de aderare de către statele membre, pentru ca ţara să adere la blocul european în 2011. Europarlamentarul, care va începe un nou raport privind Croaţia, a precizat că studiul va fi marcat de critici, în cazul în care situaţia nu se va schimba.

Pe de alta, parte, secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei din Croatia a declarat ca cele cinci santiere navale controlate de catre stat reprezinta, inca, o baza industriala solida, dar ca vor avea nevoie de pana la 15 ani pentru a ajunge la standardele Uniunii Europene, informeaza NewsIn.

„Oamenii tind sa treaca cu vederea faptul ca sectorul constructiilor navale reprezinta, inca, un stalp al economiei croate. In cadrul acestui sector sunt angajati mii de oameni si anul trecut a sustinut 15% din exporturile Croatiei”, a declarat Vrankovici. Oficialul croat a mai precizat ca exista comenzi pana in anul 2009, iar valoarea pentru aceasta productie este estimata la 2,5 miliarde de dolari. „Prin urmare, exista cerere, exista o piata pentru aceste produse si este vorba doar de cat de profitabile sunt santierele”, a mai declarat Vladimir Vrankovici.

Santierele navale din Croatia au inceput sa acumuleze datorii dupa obtinerea independentei de stat, in 1991, care a fost urmata de un razboi si de un declin al economiei in general. Santierele croate au, inca, pierderi, cu toate ca sunt subventionate puternic de catre stat, cu sume care anul trecut s-au ridicat la 363 de milioane de kuna si care reprezinta 9% din valoarea comerciala a fiecareia dintre navele construite si depaseste limita de subventionare tolerata de catre UE, de 6,5%, a mai spus Vrankovici.

In conditiile in care avanseaza negocierile de aderare la UE, Croatia va trebui sa-si reduca semnificativ subventiile, care vizeaza, in majoritate, santierele navale si sectorul agricol. Statul croat a demarat tratativele de aderare la UE in octombrie anul trecut si autoritatile „spera” totusi ca tara sa adere la structurile europene in 2010.

Privatizarea celor cinci santiere navale reprezinta o problema sensibila pe care nici unul dintre cabinetele croate nu a reusit sa o rezolve, de la obtinerea independentei si care ar trebui sa premearga aderarii la UE. Santierul naval Uljanik, din nordul Croatiei, este singurul care nu functioneaza in pierdere si va fi, probabil, primul privatizat. Pregatirile pentru vanzarea santierului Uljanik vor incepe in acest an, in conditiile in care Guvernul va cauta un partener strategic. Cat despre celelalte patru santiere, revigorarea financiara este prioritara, a mai declarat Vrankovici. Secretarul de stat croat a declarat ca-i este imposibil sa estimeze daca toate cele cinci santiere navale, care reprezinta singurele surse de angajare in industrie in unele zone ale tarmului croat, vor supravietui sau nu.

Nu e greu de inteles in ce consta planul UE. In cazul Croatiei, lucrurile sunt similare cu cele din Polonia, care a fost obligata (pentru a adera la UE) sa-si restructureze si apoi sa-si privatizeze santierele navale (sa ne amintim de faimosul santier de la Gdansk, unde s-a nascut miscarea anticomunista „Solidaritatea”). UE reprezinta exponentul marilor corporatii, dornice de a pune mana pe economia nationala Croatiei, la fel cum s-a intamplat si in cazul Romaniei… Si pentru asta, nu ezita sa foloseasca santajul economic si politic!