*Prof. Anthony Coughlan
Sursa: http://www.brusselsjournal.com

SEFII DE STAT din Uniunea Europeana au semnat Tratatul de la Lisabona. Acest tratat confera Uniunii Europene forma constitutionala a unui stat. Acestea sunt cele mai importante 10 lucruri pe care le face acest tratat:

1. Stabileste o noua Uniune Europeana sub forma constitutionala a unui stat european supranational.

2. Permite acestei UE sa se comporte ca un stat federal fata de statele membre si fata de cetatenii europeni.

3. Ne transforma pe toti in cetateni ai acestei noi Uniuni Europene.

4. Pentru a ascunde aceasta schimbare majora, numele de Uniune Europeana se pastreaza, desi Tratatul de la Lisabona schimba fundamental natura legala si constitutionala a UE.

5. Creeaza un Parlament unional pentru cetatenii UE.

6. Creeaza un Guvern al UE.

7. Creeaza functia de presedinte al UE.

8. Creeaza un cod de drepturi civile pentru cetatenii UE.

9. Subordoneaza complet parlamentele nationale fata de UE.

10.Confera UE dreptul de a-si largi puterile oricand doreste.

1. Stabileste o noua Uniune Europeana sub forma constitutionala a unui stat european supranational.

Tratatul ofera noii Uniuni, o constitutie statala, identica prin efectele ei legale cu Constitutia UE respinsa in 2005 de catre cetatenii francezi si olandezi. Acest lucru se realizeaza prin amendarea a doua tratate existente, „Tratatul pentru o Uniune Europeana„(TUE) si „Tratatul privind stabilirea unei Comunitati Europene„(TCE).

Aceste doua tratate amendate devin de facto Constitutia noii Uniune Europene, chiar daca nu se numesc „Constitutie”. UE a primit o Constitutie in aceasta forma indirecta.Tratatul de la Lisabona afirma ca „Uniunea va inlocui si va succeda Comunitatea Europeana” (Articolul 1.3 amendat al TUE). Asta arata clar ca Uniunea Europeana va deveni o noua entitate, in timp ce Comunitatea Europeana va inceta sa existe.

2. Permite acestei UE sa se comporte ca un stat federal fata de statele membre si fata de cetatenii europeni.

Pentru a intelege schimbarea adusa de Tratatul de la Lisabona, trebuie sa intelegem ca, ceea ce numim acum Uniunea Europeana nu reprezinta un stat. De fapt, Uniunea Europeana nu este din punct de vedere legal nici macar o corporatie economica, pentru ca nu are personalitate juridica! Numele de „Uniune Europeana” este doar un termen descriptiv pentru relatiile dintre cele 27 de state membre.

In prezent, aceste relatii acopera atat aria „Comunitatii Europene”, unde legile supranationale sunt in vigoare, cat si ariile „interguvernamentale” ale politicii externe si justitiei unde statele membre coopereaza pe baza pastrarii suveranitatii lor nationale.

Tratatul de la Lisabona schimba acesta situatie prin creearea unei „Uniuni” constitutionale si legale, numita tot Uniunea Europeana. Insa, spre deosebire de actuala Uniune Europeana, noua UE va fi separata si superioara statelor membre, exact in relatia in care se afla SUA fata de California sau Texas sau Germania Federala fata de Bavaria!

Noua UE va putea semna tratate cu alte state in toate domeniile de interes, comportandu-se exact ca un stat fata de comunitatea internationala de state. UE va putea vorbi in cadrul Natiunilor Unite in numele statelor membre, la fel cu URSS reprezenta Rusia, Ucraina sau Kazahstan.Tratatul de la Lisabona instituie functia de Presedinte al UE si cea de Ministru de Externe – eufemistic intitulat, Inalt Reprezentant pentru politici externe. De asemenea, se va constitui un corp diplomatc si o procuratura. Conventia Europeana a drepturilor omului va deveni obligatorie pentru toate statele membre.

Tratatul stabileste de asemenea prioritatea absoluta a legilor UE fata de legile din statele membre (declaratia 27). Noua UE, care va inlocui Comunitatea Europeana, isi va largi mult puterile de a face legi sau a lua decizii pe baza majoritatii calificate. Veto-urile nationale vor fi practic desfiintate.

3. Ne transforma pe toti in cetateni ai acestei noi Uniuni Europene.

Un stat are cetateni si nu te poti numi cetatean decat in raport cu un stat.Cetatenia UE este considerata in prezent drept „complementara” la cetatenia nationala, acesta fiind primara, deoarece UE nu este un stat. UE nu e nici macar o corporatie, ca sa poti spune ca europenii sunt membrii, cu atat mai putin „cetateni”!

Insa, prin transformarea caracterului legal al UE, Tratatul de la Lisabona transforma notiunea de cetatean al UE. Astfel, articolul 17b.1 TCE/TUE inlocuieste afirmatia „Cetatenia UE va fi complementara la cetatenia nationala” cu „Cetatenia UE va fi aditionala la cetatenia nationala„. Aceasta propozitie cheie spune ca 500 milioane de europeni, din tarile membre UE, vor primi o noua cetatenie, separata de cea nationala. In state federale, cum ar fi Germania, un bavarez va avea 3 cetatenii: bavareza, germana si europeana! Mai mult, drepturile si obligatiile cetateniei „europene” vor fi superioare fata de cele ale cetateniei nationale, iar in cazul unui conflict de interese, primeaza legile si Constitutia UE fata de cele nationale!

Cum cele mai multe state nu accepta cetatenia multipla, implicit, cetatenia UE va fi considerata primara si superioara cetateniilor nationale. In „calitate” de cetateni ai UE, vom fi obligati sa-i respectam legile si autoritatea, care vor fi superioare celor nationale! Contestarea autoritatii UE ar putea deveni o crima penala!

Statele membre isi pastreaza constitutiile nationale, dar acestea devin subordonate Constitutiei UE. Suveranitatea nationala a statelor va disparea, asa cum s-a intamplat si in SUA, unde Constitutia Federala are intaietate fata de constitutiile statelor membre.

4. Pentru a ascunde aceasta schimbare majora, numele de Uniune Europeana se pastreaza, desi Tratatul de la Lisabona schimba fundamental natura legala si constitutionala a UE.

Schimbarea in natura constitutionala a UE va fi realizata in 3 pasi legali, stabiliti de Tratatul de la Lisabona:

(a) Se stabileste o Uniune Europeana cu o personalitate juridica si existenta corporativa independenta in toate ariile, care va functiona ca un stat federal fata de statele membre. (Articolul.32)

(b) Aceasta noua UE inlocuieste Comunitatea Europeana si preia toate institutiile si puterile sale. De asemenea, aproape toate ariile vor deveni supranationale, de exemplu politica externa, justitia si afacerile interne (politia), singurele arii interguvernamentale ramanand deocamdata cele din domeniu apararii (Art.11.1).

Astfel, UE va capata o structura unificata constitutionala. Comunitatea Europeana va disparea, si toate sferele de politici publice vor apartine UE, ca in orice stat constitutional unificat. Treptat, si domeniile in care se mai poate aplica veto-ul national, vor trece in sfera UE. (Teoretic, ar fi posibil ca unele domenii sa revina de la cadrul supranational catre statele membre – dar asa ceva nu s-a intamplat niciodata!)

Domeniul apararii comune nu va apartine deocamdata sferei supranationale a UE, dar mai mult ca sigur, asta e doar ceva temporar. In fond, prin faptul ca va exista un Ministru de Externe al UE, politica externa va fi de facto supranationala.

(c) Noi toti vom deveni cetateni, in adevaratul sens al cuvantului, ai unui stat federal numit UE.

5. Creeaza un Parlament unional pentru cetatenii UE.

Tratatul de la Lisabona transforma membrii parlamentului european, din „repezentanti ai popoarelor statelor membre” in „reprezentanti ai cetatenilor Uniunii Europene” (Articolul.9a). Aceasta formulare ilustreaza transformarea constitutionala a UE intr-un stat federal fata de care statele membre sunt reduse la nivelul unor provincii.

6. Creeaza un Guvern al UE.

Tratatul de la Lisabona transforma Consiliul European, care pana acum reprezenta o intalnire intre primi ministrii statelor membre, intr-o institutie a UE responsabila in fata Curtii Europene de Justitie. Practic, aceste intalniri vor inceta sa fie „interguvernamentale”, Tratatul UE cerand ca ele „sa promoveze valorile UE, sa avanseze in atingere obiectivelor UE si sa-i serveasca interesele” si, de asemenea, sa „asigure consistenta, coerenta si continuitatea politicilor si actiunilor UE si sa defineasca directia politica generala si prioritatile” (Articolele 9 si 9b).

Consiliul European va deveni practic un Cabinet Guvernamental al UE, si membrii acestui Consiliu vor trebui sa reprezinte interesele Uniunii fata de statele membre, mai degraba decat interesele statelor membre fata de UE.

7. Creeaza functia de presedinte al UE.

Caracterul federalist al Consiliului European este subliniat si prin introducerea unui Presedinte permanent al acestuia, numit pe o perioada de 5 ani. (Articolul 9b) Presedintele UE nu va putea detine nici o functie politica nationala, insa, „va asigura reprezentarea externa a UE„.

8. Creeaza un cod de drepturi civile pentru cetatenii UE.

Toate statele au coduri juridice care stabilesc drepturile cetatenilor. Carta drepturilor fundamentale a UE va reprezenta un asemenea cod. Desi textul Cartei nu face parte efectiv din Tratatul de la Lisabona, Carta va fi automat adoptata prin acesta (Articolul 6).

Carta stabileste limitarea legilor UE si ale statelor membre, astfel ca:

(a) principiile intaietatii si uniformitatii legilor UE implica faptul ca statele membre nu doar ca vor trebui sa implementeze legile UE, dar si „interpretarea si aplicarea legilor nationale trebuie pusa in conformitate cu legile UE„. (asta rezulta din precedentele juridice ale Curtii Europene de Justitie)

(b) carta stabileste drepturi fundamentale in arii care depasesc competentele actuale ale UE, cum ar fi procedurile juridice (de exemplu, eliminarea habeas corpus si impunerea habea juris), dar si in multe alte arii.

Practic, Curtea Europeana de Justitie va putea decide care sunt drepturile cetatenilor europeni, deciziile ei fiind superioare deciziilor Curtilor Supreme de Justitie din tarile membre sau ale Curtii Drepturilor Omului de la Strassbourg.

E de asteptat ca, Comisia Europeana sa propuna legi prin care, in timp, sa se uniformizeze legislatiile statelor membre, inclusiv in arii care formal nu sunt de competenta UE. Istoria SUA arata foarte clar potentialul federalist al uniformizarii legislative, pe care l-a impus Curtea Suprema de Justitie din SUA!

9. Subordoneaza complet parlamentele nationale fata de UE.

Tratatul sublinieaza rolul subordonat al Parlamentelor Nationale fata de UE, afirmand ca „Parlamentele nationale trebuie sa contribuie activ la buna functionare a UE„. (Articolul 9c).

In orice caz, parlamentele nationale si-au pierdut deja cea mai mare parte din puterea lor legislativa. Cetatenii care aleg aceste parlamente si-au pierdut si ei puterea, astfel.

Faptul ca o treime din Parlamentele nationale pot depune o obiectie la o propunere a Comisiei Europene, pe care aceasta trebuie sa o reconsidere, fara a o abandona neaparat, reprezinta o compesatie minora fata de pierderea drepturilor democratice a veto-urilor nationale.

10.Confera UE dreptul de a-si largi puterile oricand doreste.

Aceasta afirmatie e justificata prin:

(a) Cauza de flexibilitate (Articolul.308), care afirma ca, in caz ca Tratatul nu ofera puterile necesare UE pentru a-si atinge obiectivele, Consiliul European poate lua masurile necesare prin unanimitate. Clauza de flexibilitate exista deja si a fost adeseori folosita pentru a extinde puterile UE, insa prin Tratatul de la Lisabona, domeniile de aplicare ale acestei clauze se extind substantial.

(b) „Procedura simplificata de revizuire a Tratatului” va permite prim ministrilor si presedintilor Consiliului European sa schimbe domenii in care era necesara unanimitatea catre majoritatea calificata.(Articolul.33.6)

(c) De asemenea, exista alte clauze care permit trecerea de la unanimitate spre votul majoritar in arii specifice cum ar fi cooperarea judiciara in materie penala si civila. (Articolul 69d.3.2, 69f.2)

Concluzie:

Este greu sa gasim vreo functie majora a unui stat pe care noua UE nu o va avea odata cu ratificarea Tratatului de la Lisabona. Singura functie aparenta de acest gen ar fi aceea ca, UE nu pare sa aiba puterea de a forta statele membre sa intre in razboi impotriva vointei lor. Tratatul permite ca UE sa porneasca un razboi, in timp ce unele state individuale se pot „abtine”.

Obigatia UE de „a-si asigura singura mijloacele necesare pentru a-si atinge obiectivele si a-si derula politicile” (Articolul 269 a), poate fi privit ca un mod prin care UE va putea impune taxe cetatenilor europeni. In momentul de fata, finantarea UE revine in cea mai mare parte statelor membre. De asemenea, bugetul UE este relativ redus fata de suma bugetelor statelor membre, deoarece cheltuielile majore, cum ar fi sanatatea, educatia, apararea etc. revin guvernelor din statele membre. In timp, raportul s-ar putea schimba.

Noua UE va avea propriul sau Guvern, Parlament, corp judiciar, presedinte, proprii ei cetateni, drepturi ale omului, cod civil, propria moneda(euro), ministru de externe, corp diplomatic, un loc la Natiunile Unite, cod penal si procuror pubic. UE deja poseda simboluri statele cum ar fi, steagul si sarbatoare anuala oficiala.

In ce priveste autoritatea de stat a UE, aceasta e incorporata in institutiile ei executive, legislative si judiciare: Consiliul European, Consiliul de Minsitri, Comisia, Parlamentul si Curtea de Justitie. De asemenea, autoritatea UE e incorporata si in statele membre si autoritatile lor care sunt obligate sa aplice si sa implementeze legile UE si sa isi modifice legile nationale in conformitate cu legile UE. Exista deja si o politie federala a UE, numita Europol. Deocamdata, nu exista o armata a UE, dar se vorbeste tot mai insistent de creearea unor forte speciale.

Istoria ne arata, cu deosebirile particulare, ca toate statele federale s-au format pe baza transferarii graduate a puterii dinspre statele membre catre autoritatea federala. Astfel s-a intamplat in Germania, SUA, Australia, Canada etc. De fapt, procesul de acumulare a puterii de catre UE a fost chiar mai rapid decat in unele dintre aceste cazuri clasice.

Diferenta esentiala dintre aceste cazuri de federatii clasice si Uniunea Europeana, este aceea ca in aceste cazuri istorice, popoarele membre aveau o limba si o istorie comuna, iar federatiile respective au fost stabilite pe baze democratice care le-au legitimat fata de cetatenii lor. Toate statele stabile sunt fundate pe comunitati in care oamenii vorbesc o limba comuna si se pot identifica drept un singur popor! In UE insa nu exista un „popor european”. Tratatul de la Lisabona desavarseste constructia unei Federatii Europene artificiale si centralizate, constructie venita de sus in jos, ignorand realitatile nationale, ignorand consimtamantul oamenilor simpli, care de multe ori, nici nu inteleg ce reprezinta UE!

Intr-o Federatie Europeana democratica ar trebui ca macar legile sa fie initiate si votate de reprezentanti alesi direct de catre popor, fie in Parlamentul European sau in parlamentele nationale. Din pacate, in UE, legile vor fi initiate numai de catre Comisia Europeana, nealeasa!

Prin adoptarea, in mod indirect, a unei Constitutii, UE va deveni un Stat federal european! Acesta reprezinta infaptuirea declaratiei Schuman din 1950, care a proclamat Comunitatea Carbunelui si Otelului drept „primul pas catre federalizarea Europei„.

Popoarele europene nu vor un asemenea Stat federal european, condus practic doar de catre comitete de experti si de politicieni, de birocrati si judecaturi, nici unii alesi direct de catre popor. Tratatul Constitutional al UE a fost deja respins de catre francezi si olandezi 2005. Din acest motiv, sefii de stat din UE au decis sa nu se mai faca referendumuri pentru acesta „Marie cu alta palarie” care este Tratatul de la Lisabona, stiind ca acest tratat va fi respins din nou.

*Prof. Anthony Coughlan este Senior Lector Emerit in Politici Sociale la Trinity College din Dublin, Irlanda.

Nota traducatorului:

Numai poporul irlandez are dreptul, acum, sa-si spuna parerea. Destinul a 500 de milioane de oameni atarna de decizia unui popor de 4 milioane! Sa speram ca data de 12 iunie va fi un esec al UE si, prin aceasta, o reusita a popoarelor Europei! Prieteni irlandezi, va implor, votati NU la Referendum si pentru mine! Fiindca politicienii romani mi-au furat acest drept!