Peste 40% din IMM-uri au falimentat dupa integrare.

Peste 40% dintre firmele romanesti mici si mijlocii (I.M.M.) au falimentat sau sunt pe cale sa intre in faliment, dupa aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007, ne informeaza ziarul Cotidianul. Iar acest fenomen este unul acceleat: La nivel national, in primele opt luni ale anului curent, 10.547 de firme se aflau in situatie de faliment – in crestere cu 26% fata de intreg anul trecut, cand au fost raportate 7.791 de societati falimentare.

Explicatia oficiala este de-a dreptul hilara. „Intre 37% si 39% dintre firmele romanesti sunt pe cale sa intre in faliment ca urmare a deficitului de capital uman autohton, dupa aproape un an si jumatate de la integrare. Mai mult, 40% dintre companiile care activeaza in comert au dat deja faliment dupa ce forta de munca calificata de la noi a emigrat in alte state UE„, a declarat Dumitru Pelican, Directorul Agentiei Municipale pentru Ocuparea Fortei de Munca (AMOFM). In cazul firmelor care activeaza in domeniul comertului, e evident ca nu poate fi vorba de „lipsa persoanelor calificate” ca urmare a „plecarii muncitorilor romani in strainatate„! In realitate, ce a falimentat firmele care lucreaza in domeniul comertului sunt, pe de-o parte, noile reguli hiperbirocratice impuse de UE si, pe de alta parte, complicitatea dintre autoritati si lanturile de supermarkete si hypermarkete.

Situatia nu este una speciala pentru Romania. Peste 50% din IMM-urile Ungariei si Poloniei au falimentat la putin timp după aderarea acestor tari la UE.

2 Comments

  1. mariusmioc says:

    Lipsa forţei de muncă calificate în comerţ e o realitate. Practic, un vînzător nu are nevoie de nu ştiu ce calificări speciale, însă UE a introdus nişte reguli conform cărora orice vînzător trebuie să absolve nişte cursuri speciale de calificare, nu e destul ce a învăţat la şcoală (nici dacă a isprăvit o facultate). Cine angajează persoane fără calificare de vînzător, riscă amenzi.

    Astfel, un mare număr de oameni, printr-o simplă trăsătură de condei, au devenit necalificaţi, iar în domeniul comerţului a apărut o lipsă a forţei de muncă calificate.

    Efect secundar: Piaţa forţei de muncă din domeniul comerţului şi-a pierdut flexibilitatea, nu oricine se poate angaja ca vînzător ci numai cei cu cursuri speciale absolvite. Patronii pot trimite angajaţii la cursuri de calificare, dar asta, pe lîngă bani, mai costă şi timp.

  2. Va multumim pentru precizari. Intr-adevar, acesta este un alt subiect care merita dezbatut pe larg. Faptul ca acum ai nevoie de „cursuri de specializare” pentru aproape orice fel de munca, este tipic pentru hiperbirocratia pe care o promoveaza UE. Am citit cu ceva timp in urma un articol pe aceasta tema pe ro.altermedia.info.

Leave a Comment