Sursa: http://www.brusselsjournal.com

Saptamana trecuta, cetatenii din cele 27 de state membre ale UE au fost sa-si voteze reprezentantii in Parlamentul European. Din cei 375 de milioane de  cetateni asteptati la vot, au venit circa 43,1%, ceea ce reprezinta cea mai scazuta participare de pana acum, asta desiParlamentul European a cheltui circa 18 milioane de euro intr-o campanie prin care sa atraga lumea la vot

Prezenta scazuta nu e o surpriza. In realitate, puterea Parlamentului European e aproape nula. Singurele atribute semnificative ale Parlamentului European sunt acela de a aproba bugetul UE si de a-si exprima veto-ul fata de membrii Comisiei Europene (atunci cand se numeste aceasta). Prin urmare, ceea ce mai atrage totusi unii oameni la vot, este dorinta l de a-si sanctiona politicienii din tarile lor.

La alegerile de duminca trecuta, partidele de stanga au iesit in pierdere, in timp ce mai castigate au fost partidele de dreapta si cele „eurosceptice”. Totusi, establishmentul nu a fost afectat si nici n-ar avea cum sa fie. Parlamentrul european nu este un adevarat legislativ si are putine puteri. Legislatia UE emana de la Comisia Europeana, care e o institutie de tehnocrati. Comisia este cea care da „directive” (asa sunt numite legile UE) pe care parlamentele nationale sunt obligate sa le transpuna in legislatie nationala. Parlamentul european nu are nici un rol in acest proces legislavit. Birocratii nealesi din cadrul comisiei (si, desigur, numerosii functionari care se afla in spatele lor) decid legile.

Intr-un progam televizat despre alegerile europene, charismaticul politician olandez Geert Wilders, a spus ca partidul sau se va opune legislatie care spune fermierilor olandezi ce trebuie sa faca cu gunoiul de grajd sau soferilor cate ore pot conduce. „Aceste lucruri ar trebui decise in Parlamentul olandez”, a adaugat Wilders.  Si, intr-adevar, in Parlamentul European nu pot fi decise, fiindca acesta nu poate face nimic sa schimbe situatia, nici daca ar vrea. Singurul mod prin care s-ar putea realiza o opozitie fata de legislatia UE este acela de a avea suficienti eurosceptici in parlamentele nationale, care sa nu accepte directivele venite de la Bruxelles. Asta implica desigur, riscul penalizarii tarii respective de catre Curtea Europena. Dar Bruxelles-ul nu poate fi invins la Bruxelles. El poate fi invins doar in Londra, Paris, Haga, Copemhaga, Roma etc.
O victorie importanta a britanicilor eurosceptic, o reprezinta locul doi ocupat de UKIP la alegerile europarlamentare, cu 17,4% din voturi, dupa conservatori (28,6%) dar inainte de laburisti (15,3%) si liberal democrati (13,9%). Totusi, britanicii eurosceptici nu au mult de castigat prin trimiterea UKIP in Parlamentul European. Doar daca vor exista suficienti eurosceptici in Westminster, lucrurile s-ar putea schimba. Dar UKIP nu participa la alegerile nationale britanice!

Fostul dizident rus, Vladimir Bukovksy, care traieste in Marea Britanie si este un membru al UKIP, se refera la UE drept la Uniunea Sovietica Europeana (EUSSR), fiindca institutiile UE ii reamintesc, pe buna dreptate, de institutiile sovietice. El considera ca UE, la fel ca fosta URSS, nu poate fi democratizata. Dar in ciuda naturii sale nedemocratice, UE decide marea majoritate a legilor impuse cetatenilor europeni. In 2007, fostul presedinte german Roman Herzog a aratat ca aproape 85% din legislatia din Germania provine de la Bruxelles. Acest lucru e valabil in toate tarile UE, inclusiv in Romania! Doar oare cati romani sunt constienti de asta?

Dat fiind faptul ca Parlamentul European nu e un adevarat parlament, care e de fapt rolul sau? Bugetul Parlamentului European este extravagant de mare, iar europarlamentarii au salarii mari, multe avantaje, si duc o viata luxoasa in hotelurile speciale ale lor. Multi politicieni sunt atrasi de aceste avantaje, care reprezinta de fapt o forma de mita prin care UE isi atrage sustinatori. Astfel, europarlamentarii sunt niste lobby-sti pro-UE.