Preluare de pe: http://dantanasescu.ro

Asist la aceeaşi manipulare parşivă la care am fost supuşi şi cu ocazia intrării în NATO şi a aderării la Uniunea Europeană. Se face un mare circ mediatic avându-i în centru pe Traian Băsescu şi câţiva miniştri şi se dezbate cu înflăcărare, cine este de vină pentru amânarea intrării României în spaţiul Schengen. Băsescu îşi face numerele sale de circ obişnuite, acuzând Franţa şi Germania de lipsă de respect pentru cetăţenii români, opoziţia îl acuză de lipsă de diplomaţie şi învinuieşte puterea de eşecul neaderării, dar nimeni nu discută premizele acestei probleme. Nu a pus nimeni întrebările fundamentale în această chestiune: Cine a fost cu ideea să intrăm acum în spaţiul Schengen? Doreşte poporul român să intre în spaţiul Schengen? La ce ne foloseşte intrarea în spaţiul Schengen?

Lucrurile ne sunt prezentate ca şi cum nici nu s-ar pune problema că această aderare nu ar fi un lucru nemaipomenit pentru România şi că acesta este ţelul nostru suprem în acest moment. Dar aşa să fie oare? Ia să gândim puţin cu creierul nostru!…Ce avantaje vom avea în urma aderării la spaţiul Schengen?

Unii spun că în primul rând vom câştiga la capitolul imagine şi credibilitate. Vax! Pe urmă, prin desfiinţarea punctelor vamale interne vom putea călători mai uşor în spaţiul european. Da, asta va fi valabil pentru cei 15 – 20% din români care au banii necesari şi îşi permit să călătorească.

Acum să trecem la dezavantaje. Prin desfiinţarea vămilor şi implicit a controlului vamal şi al taxelor aferente, România va fi invadată şi mai mult ca până acum, de o avalanşă de produse europene de proastă calitate, care vor fi vândute în continuare la preţuri mari, dar suficient de mici pentru a elimina de pe piaţa românească a ultimilor producători autohtoni de mărfuri. Acest lucru va duce la “îngroparea” definitivă a economiei româneşti şi la dependenţa ei totală faţă de milostenia “investitorilor străini”, care deja şi-au pregătit, prin intermediul presiunilor FMI, o serie de legi menite să transforme salariaţii români în “sclavi pe plantaţie”.

Nu mai pun la socoteală “avantajele” creşterii traficului de droguri, arme, carne vie şi accesul liber a tot felul de criminali şi infractori, care de multe ori găsesc un adăpost călduţ şi liniştit în România. Şi uite aşa românii vor fi păcăliţi încă o dată să îşi semneze condamnarea la şi mai mare sărăcie şi sclavie, crezând că l-au prin pe Dumnezeu de picior